admin

Zimbrii vor poposi în situl Natura 2000 Munții Țarcu, pe valea râului Alb, comuna Armeniș.

Eliberarea zimbrilor în spațiile special amenajate (foto) va avea loc anul acesta (2014), în luna mai și face parte din programul Rewilding Europe – o inițiativă unică în Europa a WWF (World Wide Fund for Nature) alături de Wild Wonders of Europe, Ark Nature și Conservation Capital.

Un adevărat nucleu de sălbăticie (cel mai important din Europa temperată) a fost identificat de către WWF în urma unor studii şi cuprinde Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu împreună cu ariile protejate învecinate. Astfel, zona munţii Godeanu-Retezat-Cernei-Mehedinţi a fost inclusă într-un program pilot de renaturare a arealelor sălbatice: Rewilding Europe.

Zona situată în sud-vestul Carpaţilor Meridionali  a fost selectată între primele 5 programe-pilot sub denumirea Southern Carpathians şi acţiunile au demarat în primăvara 2012. Asociaţia Altitudine este partener local al proiectului.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Felicitări Andreei Dogar de la Yahoo România pentru urmatorul articol bine documentat!

Primavara asta, in Munţii Ţarcu!
https://ro.stiri.yahoo.com/povestea-zimbrilor-din-românia–„uriașii-europei”-se-întorc-în-păduri-105503156.html

Fotografie de Adrian Grancea/WWF-România

Preluare yahoo (fragment):

‘În actualul spațiu românesc, prima poveste a zimbrilor s-a încheiat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când ultimii zimbri au fost vânați: în Moldova în 1762 și în Transilvania în 1790. Acum, România încearcă să scrie o nouă poveste a acestor frumoase animale, care au început să se înmulțească și să fie reintroduse în sălbăticie. După cum explică biogeograful Adrian Hăgătiș de la World Wide Fund for Nature România, managerul unui proiect care își propune reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali, povestea zimbrilor din România încă nu este una de succes, dar ar putea deveni.

În luna mai, organizația va aduce în Munții Țarcu din vestul Carpaților Meridionali cel puțin 22 de zimbri din mai multe rezervații din Europa (din Belgia, Germania, Elveția, Italia și Suedia). Ei se vor adăuga populației actuale din România, care a ajuns la 122 de zimbri care trăiesc în libertate, în semi-libertate și în grădini zoologice.

Și în noua lor casă din județul Caraș-Severin animalele vor trăi mai întâi în regim de semi-libertate pe valea râului Alb, iar apoi vor fi eliberate. Prima gazdă a zimbrilor va fi comuna Armeniș. Primăria din localitate a oferit acestui proiect 75 de hectare din suprafața de pășuni comunale, iar Direcția Silvică Caraș-Severin va pune la dispoziție 80 de hectare.

De întoarcerea zimbrilor beneficiază nu doar natura, ci și comunitatea locală. „Primele două locuri de muncă create în mod direct în comunitatea locală, prin aducerea zimbrilor, sunt cele de rangeri, care se vor ocupa de supravegherea zimbrilor, de hrănirea și îngrijirea lor pe perioada de aclimatizare, premergătoare eliberării propriu-zise. De asemenea, indirect, prin promovarea zonei, se vor crea locuri de muncă în domeniul ecoturismului și anume ghizi locali, transportatori de turiști sau angajați ai pensiunilor învecinate”, spune Hăgătiș.

Zimbrul, „o specie impunătoare și fascinantă”

Munții Țarcu ar putea deveni mult mai vizibili din punct de vedere turistic: „Această zonă este deja atractivă, dar este o mare necunoscută pe harta turistică a României. Ceea ce lipsește zonei pentru a deveni cu adevărat atrăgătoare din punct de vedere turistic, pe lângă frumusețile peisagistice, pădurile virgine sau cursurile de apă naturale, este o specie de animal sălbatic carismatică. Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa, o specie impunătoare și fascinantă, având un potențial uriaș de atragere de vizitatori și de generare de beneficii pentru comunitățile locale”.

Dacă localnicii vor face ecoturism, cea mai mare parte a veniturilor rezultate din activitățile turistice (închirierea unor ghizi locali, cazarea turiștilor în case rurale, comercializarea produselor locale) va rămâne în comunitate.

Proiectul din Munții Țarcu face parte din programul „Rewilding Europe”, o inițiativă europeană a WWF care își propune ca un milion de hectare de teren abandonat temporar sau definitiv ori nefolosit în prezent să fie redat faunei sălbatice.

Organizația urmărește și diversificarea fondului genetic al speciei zimbru în România, prin realizarea unor schimburi de exemplare între rezervațiile din țară și cele din restul Europei, pentru evitarea consangvinizării (puii rezultați din părinți înrudiți au risc crescut de malformații): „Într-o primă etapă, o femelă (Roxana) de la rezervația din Hațeg va fi inclusă în programul de reintroducere, iar în locul ei va fi adusă o altă femelă (Spider-woman), care provine de la rezervația din Springe, Germania, care va participa la reproducere și la ameliorarea genetică a populației rezervației”.

WWF-România dorește să extindă programul de schimburi și în alte rezervații, precum Neagra-Bucșani și Vânători-Neamț.’

Mai multe despre zimbri pe pagina Yahoo!

To put rewilding into practice Rewilding Europe has started its first bison project in the Tarcu mountains in Southern Carpathians, Romania.
The approach is different then any previous re-introduction/bison conservation project. For the next 10 years Rewilding Europe will yearly release, a considerable group of bison at several pilot sites in the project area. The bison will not
be additionally fed, once released into the wild and thus allowing the bison to become a full part of the natural ecosystem and its natural processes. The bison will first be released into an acclimatisation zone (±15 ha) where it can recover from the re-location. After recovery and acclimatisation the bison will be allowed to enter the adjoining re-wilding zone (>100 ha)
where the bison will be given the opportunity to ‘re-wild’ and learn necessary survival skills for life in nature and form a good solid, social herd structure. After one year, the fence will be opened and the bison will be released.
Both acclimatisation zone and re-wilding zone will serve as an important regional tourist attraction to bring business opportunities and jobs to the local community. A bison visitor centre will be established from which several bison /
nature related activities will be organised.
The goal of the Tarcu mountain bison project is to have a minimum of 1 000 bison living in freedom by 2035.
Rewilding Europe works closely with the local community, local entrepreneurs, local authorities, Forestry service, hunting organisations, tourist organisations etc.
Besides the pilot project in the Tarcu mountains Rewilding Europe aims at establishing 5 more populations of minimum 100 individuals / population at different rewilding areas.

Given the low numbers of the European bison in the world it can be said, with exaggeration, that the bison (<2 700 in the wild), is more threatened then the Black rhino (±4750 in the wild).

sursa: Proceedings Rewilding Europe Seminar at WILD10

Scrisoare deschisă,

Nr. înregistrare CMR: 148/13.12.2013

Către:

MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE,

DIRECŢIA BIODIVERSITĂŢII

În atenția:

Doamnei Ministru ROVANA PLUMB

Doamnei Secretar de Stat ANNE-MARIE JUGĂNARU

Domnului Director FLORIAN UDREA

Stimată Doamnă Ministru,

Stimate doamne, stimaţi domni,

Coaliția pentru Mediu din România (CMR), constituită din 74 de ONG-uri de profil, îşi manifestă îngrijorarea faţă de retragerea administrării ariei protejate Munţii Ţarcu, SIT Natura 2000, contractul de administrare cu Asociaţia Altitudine fiind reziliat unilateral de MMSC, printr-o Notificare transmisă administratorului în data de 30 septembrie 2013, urmată de rezilierea contractului în 4 decembrie 2013, deşi administratorul a prezentat între timp prima variantă a planului de management.

Motivele care au stat la baza retragerii administrării sunt legate de lipsa unor avize aferente procedurii de aprobare a Planului de Management al ariei protejate din Ţarcu.

Ne îngrijorează faptul ca nu e prima dată când se retrage administrarea unor arii protejate în timp ce Planul de Management este în procedură de avizare, consecinţele fiind destul de grave, constatându-se acţiuni concertate de promovare a unor investiţii, considerate ilegale de ONG-urile specializate din cadrul Coaliției, şi care pot pune în pericol integritatea ariei.

Desigur că trebuiesc respectate nişte termene, dar în principiu vorbim de ONG-uri care întâlnesc mari probleme în ce priveşte finanţarea activităţii şi a Planurilor de Management.

Criza financiară se resimte în toate sectoarele de activitate şi foarte greu se găsesc fonduri pentru acţiuni de voluntariat, programele europene fiind şi ele blocate pe perioade lungi. Dacă administratorul a depus documentaţia pentru obţinerea avizelor, era foarte important ca autoritatea centrală de mediu să sprijine administratorul în obținerea acestora şi nu să-i retragă administrarea.

Procedura de emitere a avizelor nu este deloc simplă, se solicită tot felul de completări, sunt autorităţi locale foarte reticente în emiterea avizelor şi a Hotărârilor de Consilii Locale pentru buna funcţionare a ariilor protejate. Ştim cu toţii că aceste autorităţi nu vad cu ochi buni înfiinţarea şi menţinerea unei arii protejate pe raza lor administrativă. Sunt cunoscute situaţii în care atât angajaţi ai ministerului, cât şi membri ai CMR au fost agresaţi verbal, şi chiar fizic, de reprezentanţi ai autoritaţii locale sau investitori care deţin terenuri în ariile protejate.

Se speculează faptul că presiunile investitorilor sunt foarte mari în zona Ţarcu. Fosta administraţie a acordat avize nefavorabile unor investiţii despre care există certitudinea că vor afecta, iremediabil, aria. Vorbim de proiectul de schi Nedeia, proiecte pentru construirea MHC-uri, etc. Dar, în acelaşi timp, s-au acordat avize unor alte instalaţii de schi pe Muntele Mic, unde impactul s-a dovedit nesemnificativ. Acest lucru poate arata că administratorul a procedat în mod corect, iar cazurile sunt cunoscute şi administratorul a prezentat motivele avizelor nefavorabile inclusiv la nivelul Ministerului.

Mai mult ca sigur se va specula ca MMSC a ,,ajutat” la retragerea custodiei pentru ca aceste proiecte, cu impact negativ asupra ariei protejate, să poată fi puse în implementare.

Este mult mai bine pentru integritatea ariei, şi pentru evitarea speculaţiilor care ar afecta imaginea MMSC, să reveniţi asupra deciziei de retragere a administrării, prin revocarea Adresei de reziliere a contractului din 4 decembrie 2013.

În cazul în care MMSC nu dă dovadă de întelegere şi nu sesizăm un sprijin real acordat administratorilor ariilor protejate, CMR se vede pusă în situaţia de a reglementa în instanţă acest diferendum  şi luăm în considerare retragerea membrilor noştri din toate comisiile, grupurile de lucru şi alte activităţi comune cu ale MMSC.

Pentru evaluarea obiectivă şi realistă a situaţiei ariilor naturale protejate, vă solicităm în baza Legii 544/2001 lista actualizată a ariilor naturale protejate, a custozilor/administratorilor acestora şi a celor fără administrare, precum şi datele cand acestea au fost preluate în administrare/custodie sau când contractele/convenţiile au fost reînnoite şi situaţia în care se afla planurile de management ale acestora (care sunt aprobate prin Hotărâri de Guvern, care se afla în procedură de aprobare interministerială, care se află în procedura SEA, care se afla în curs de realizare de către administratori/custozi şi care sunt în situaţia de a nu fi început elaborarea).

Vă solicităm deasemenea în baza Legii 544/2001 să ne comunicaţi care sunt ariile naturale protejate aflate în administrare/custodie pentru care termenele de realizare/aprobare a planurilor de management prevazute în contractul de administrare/convenţia de custodie au fost depăşite, în aceste cazuri căror motive li se datoreaza depăşirile şi ce măsuri s-au luat sau se intenţionează a se lua pentru aceste situaţii.

Cu deosebită considerație,

Membrii Coaliției pentru Mediu din România:

1. Actiunea Civică Directă
2. Acţiunea Ecologică Română
3. Amoeba Eco Center
4. Asociaţia 22 Decembrie 1989
5. Asociaţia Agent Green
6. Asociaţia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă
7. Asociaţia ALMA-RO
8. Asociaţia ARIN
9. Asociaţia Biosilva
10. Asociaţia Braşovul Verde
11. Asociaţia Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabilă
12. Asociaţia de Ecoturism din România
13. Asociaţia de Hidroecologie şi Bioclimatologie
14. Asociaţia de Turism şi Ecologie Caltun – Club UNESCO
15. Asociaţia EcoAssist
16. Asociaţia Ecologică Turismverde
17. Asociaţia Ecologie-Sport-Turism
18. Asociaţia Ecologistă “Floare de Colţ”
19. Asociaţia EcoPrut
20. Asociaţia Ecouri Verzi
21. Asociaţia Greeninitiative
22. Asociaţia Grupul Milvus
23. Asociaţia Iubim Natura
24. Asociaţia Mai Bine
25. Asociaţia MaiMultVerde
26. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Dunărea de Jos
27. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Timiş
28. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România
29. Asociaţia pentru Protecţia Mediului Green Cross Şimleul Silvaniei
30. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
31. Asociaţia Sighişoara Durabilă
32. Asociaţia Tinerilor pentru Excelenţă
33. Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde
34. Asociaţia Transilvania Verde
35. Asociaţia Turistica Sportivă Civică şi Ecologistă Clubul de Cicloturism “Napoca”
36. Asociaţia WWF Programul Dunăre-Carpaţi România
37. Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi
38. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
39. Centrul Regional de Supraveghere Ecologică “Munţii Apuseni”
40. Clubul de Ecologie şi Turism “Floarea Reginei”
41. Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont
42. Clubul de Turism şi Ecologie Transmont Făgăraş
43. Clubul Eco Montan “Origini Verzi”
44. Clubul Ecologic Transilvania
45. Clubul Sporturilor Montane Hunedoara
46. Eco-Civica
47. Ecotop Oradea
48. Federaţia Reţeaua de Acţiune pentru Climă
49. Focus Eco Center
50. Fundaţia ACTIVITY pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă
51. Fundaţia TERRA Mileniul III
52. Geo Natura
53. Mare Nostrum
54. Organizaţia GeoEcologică ACCENT
55. ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate
56. Re.Generation
57. Societatea Carpatină Ardeleană
58. Societatea Ornitologică Română
59. Tinerii Ecologi Români din Iaşi
60. UJPI Dolj
61. Viitor Plus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă
62. Fundatia de Ecologie si Turism POTAISSA
63. Asociatia ECO Sud-Vest Romania
64. Fundatia Strawberrynet
65. Asociatia 34Life
66. Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic – InfOMG
67. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu- C.I.D.R.M
68. Asociația de Permacultură din România
69. Asociația ECOTECA
70. Asociatia ALUTUS
71. Asociatia NATURA TRANSILVANIEI (ANAT)
72. Asociatia Kogayon
73. Asociatia “2 Celsius”
74. Asociatia Bankwatch Romania

Cosemnatar: Asociația Altitudine

Secretariatul Coaliției pentru Mediu din România

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, telefon: +40213194931, email:
secretariat_coalitie@ecopolis.org.ro