news

Lista sit candidat

Sesizare păduri virgine în Valea Higeg, UP IV Higeg-Noatenu, Ocolul Silvic Teregova

Nr. 17 /08.05.2018

Sesizare,
Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Valea Higeg, UP IV Higeg-Noatenu, Ocolul Silvic Teregova

Către,

Ministerul Apelor și Pădurilor,

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Teregova,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Caraș-Severin,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea,

 

Prin prezenta dorim să vă sesizăm asupra intenției de exploatare unor păduri virgine neprotejate, dar care îndeplinesc criteriile din OM 3397/2012 în parcela 82A din UP IV, Ocolul Silvic Teregova, și vă rugăm să dispuneți sistarea acestui parchet, precum și a altor parchete similare preconizate a fi efectuate în parcele ce îndeplinesc criteriile de păduri virgine, în UP III și UP IV din Valea Higeg.

 

Asociația Altitudine a publicat recent pe situl propriu spre largă difuzare articolul-raport:

 

   1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg,

http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/1700-ha-paduri-virgine-in-valea-higeg

 

pe care vi-l atașăm sesizării prezente, și în care prezentăm următoarele fapte/argumente:

 

  1. În 2012, aveam 1700 ha de păduri virgine din Valea Higeg, iar trupul de pădure figura pe locul al IV-lea în Lista siturilor candidat UNESCO, conform studiilor și demersurilor efectuate de specialiști (surse: Bucovina Forestieră, Nr.14(1): 77-85, 2014, „Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO” și raportul întocmit la solicitarea BfN Germania).Lista sit candidat
  2. Ulterior, acțiuni concertate din partea factorilor responsabili (RNP, ICAS, ITRSV) au dus nu doar la accesarea unor parcele din UP III și UP IV în 2013/2014, dar și la omiterea/eliminarea Văii Higeg din lista cu păduri virgine propusă de România către UNESCO, aprobată în 2017, lucru pe care îl apreciem de o gravitate deosebită.

 

  1. Deși studii recente (sursa: WWF) confirmă alte câteva sute de ha de păduri virgine în Valea Higeg și la rândul nostru am semnalat existența altor păduri virgine neprotejate prin sesizarea 31/22.09.2016 (parcelele din UP III dintre 64B/65A și 74B/74A, neaccesate până în prezent), în 2018 regăsim în Catalogul Pădurilor Virgine doar 260 ha din cele 1700 ha estimate inițial. Acest lucru ni se pare inacceptabil și solicităm factorilor responsabili completarea Catalogului Pădurilor Virgine cu celelalte parcele din Valea Higeg, pentru care există studii disponibile și confirmate.

 

  1. Solicităm stoparea imediată a oricăror exploatări pe cale a se derula în parcelele 82A, 81A, 80A si 84A din UP IV, acestea fiind constituite în întregime din păduri virgine. După cum am prezentat în articolul referit și publicat recent pe site 1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg:

 

Deși parcelele 80A-84A din UP IV au fost accesate în 2013-2014 în amenajamentul precedent, la refacerea acestuia (deci în amenajamentul actual) unele dintre ele au fost subparcelate și au re-devenit păduri virgine, astfel:

  • 80A (2013) s-a împărțit în 80C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 80A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
  • 81A (2013) s-a împărțit în 81C (accesată lângă râu, 170-0.5-3) și 81A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
  • 82A (2013) s-a împărțit în 82C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 82A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
  • 84A (2013) s-a împărțit în 84C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 84A (neatinsă, mai sus pe versant 170-0.8-3)
  • se poate constata din imaginile satelitare recente (2018) că parcelele actuale 77A, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A din UP IV nu cuprind suprafețe exploatate în trecut, și deci sunt constituite în întregime din păduri virgine (rugăm a se vedea imaginea satelitară anexată, sursa: http://inspectorulpadurii.ro).
  • acest lucru se poate constata și evaluând/comparând indicii de consistență (K) ai arboretelor cuprinse în parcelele 80A, 81A, 82A, 84A (toate având K=0.8, deci fiind potențiale păduri virgine) cu cei ai parcelelor adiacente 80C, 81C, 82C, 84C (brăcuite și având K 0.5 sau 0.6).
  • Punctul fierbinte în momentul de față e parcela 82A din UP IV Higeg-Bărănel, care e pe cale a fi exploatată în această lună, deși apare pe harta satelitară ca un trup compact de pădure virgină:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/schita_1231160_2018_20171016000501.pdf

Sentinel

  1.  Vă rugăm totodată să întreprindeți toate demersurile necesare (inclusive studiile de rigoare conform OM 3397/2012) pentru ca nici o altă intervenție, șub nici un fel de motiv/justificare (chiar prevăzută de amenajament) să nu mai fie permisă în oricare din parcelele din Valea Higeg estimate a fi păduri virgine în 2012, adică în cele 1727 ha identificabile în UP III și UP IV conform hărților pregătite de ICAS în 2012 pentru candidatura Văii Higeg la protecție UNESCO, anexate la raportul Ancient beech forests of Romania – the preliminary identification of potential nomination areas for the World Heritage List. Project Report (contract no.8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz-ICAS), București, 250 p.„).

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Comunicat de presă: 1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg, doar 260 ha protejate!

Nr. 16 / 08.05.2018

Comunicat de presă

 

Stimată redacţie, stimaţi jurnalişti,

 

Asociația Altitudine a publicat recent pe situl propriu spre largă difuzare articolul-raport:

 

1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg,

 

prin care se arată cum în decursul ultimilor ani RNP Romsilva a accesat în mod abuziv, cu complicitatea altor factori responsabili o parte din pădurile seculare virgine situate în Valea Higeg din aria protejată Sit Natura 2000 Munții Țarcu.

 

În articol arătăm faptul că în anul 2012, la apariția ordinului Ministerului Mediului ce stabilea protecția pădurilor virgine (OM 3397/2012) pe Valea Higegului existau peste 1700 ha de păduri seculare virgine, în două unități de producție din cadrul Ocolului Silvic Teregova.

Datorită acestor 1700 ha, Valea Higegului a fost plasată în 2012 pe poziția a  IV-a (ca și suprafață) în studiile preliminare – Lista siturilor candidat (UNESCO) – ce documentau includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul UNESCO.

 

Deși Asociația Altitudine a solicitat în 2013 factorilor responsabili (RNP, ITRSV) oprirea interventiilor preconizate în cele 1700 ha de păduri seculare din Valea Higeg cu potențial a fi încadrate ca și păduri virgine, intervențiile s-au derulat și se doresc a fi continuate în mod abuziv și în prezent, sub acoperirea amenajamentului silvic care a fost reînnoit în 2014 fără a respecta în totalitate reglementările apărute cu privire la pădurile seculare virgine.

Astfel, s-a ajuns în situatia în care doar 260 ha din cele 1700 ha de păduri virgine (prezente în 2012 pe lista candidat UNESCO) se regăsesc în Catalogului Pădurilor Virgine apărut în decembrie 2016), deși studiile și estimările recente demonstrează că în Valea Higeg ar mai fi neatinse (dar neprotejate) alte câteva sute de hectare.

Mai mult, în 2016 Valea Higeg a dispărut complet (dezamăgitor și inexplicabil) de pe lista finală trimisă spre aprobare UNESCO, pentru includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul mondial.

UNESCO a dat curs cererii României în 2017 și a inclus 24000 ha de păduri seculare virgine în patrimoniul mondial alături de păduri similare, dar mai reduse ca și suprafață din alte state europene (Germania, Slovacia, Ucraina, etc…).

Dar din păcate, nu regăsim în UNESCO pădurile seculare virgine din Valea Higeg care (deși afectate parțial) cuprind cel puțin 1000 ha la momentul actual, și își merită un loc al lor în patrimoniul mondial al umanității.

În prezent, există pericolul iminent al altor intervenții în parcele ce conțin păduri seculare virgine neprotejate din Valea Higeg, în parcela 82A din UP IV al OS Teregova, dar și în alte parcele din zonă.

Detaliile care susțin informațiile prezentate sunt publice în articolul-raport ce face obiectul comunicatului de presă, spre informarea corectă a publicului larg și spre știința factorilor responsabili.

http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/1700-ha-paduri-virgine-in-valea-higeg

 

Asociația noastră face toate demersurile posibile pentru ca alte exploatări să nu mai aibă loc în parcelele care au mai rămas cu pădure seculară virgină neprotejată în Valea Higeg, și pentru includerea acesteia în regimul de protecție pe care îl merită.

 

Cu deosebită consideraţie,

 

Alin Ciprian Ciulă,

Asociaţia Altitudine

www.tarcu.ro

 

Topo 2012

1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg

Nr. 15/08.05.2018

 Acest articol prezintă situația pădurilor virgine din Valea Higeg, OS Teregova.

1. Aveam 1700 ha de păduri virgine in situl Natura 2000 Munții Țarcu pe Valea Higeg, în 2012.

Dintre acestea, doar 260 ha se regăsesc în 2017 în Catalogul Pădurilor Virgine.

http://www.mmediu.ro/articol/prezentarea-catalogului-national-al-padurilor-virgine-si-cvasivirgine-din-romania/2069

Catalogul este disponibil aici (si nu a mai fost actualizat intre timp pentru zona noastră):

apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Catalog-paduri-virgine-si-cvasivirgine-martie-2018.xlsx

Capture Catalog

Doar 25 parcele, 260 ha în Catalogul Pădurilor Virgine… din 1700 ha!

În 2012, erau 1700 ha de păduri seculare virgine pe Valea Higeg, toate ale statului, administrate de RNP Romsilva. Valea Higeg despre care vorbim este în jurisdicția Ocolului Silvic Teregova, Direcția Silvică Caraș-Severin și cuprinde parcele din UP III și UP IV.

IMG_7616

Valea Higeg, vedere de pe Culmea Fulgului spre versantul stâng

Afirmatia de mai sus poate părea hazardată, pentru cine nu cunoaște situația în teren. Noi am fost acolo in 2010 și am văzut acele păduri.

Imagini din 2010 (această zonă a fost parțial alterată) : https://goo.gl/photos/UpwPVYin4uV7jGJD6

Imagini din 2011: https://photos.app.goo.gl/c8A19afPJGWiMKgz1

Pe lângă dovezile foto care să sprijine această afirmație, există și studii.

Între timp, o parte (semnificativă) a fost exploatată de RNP chiar în mijlocul văii. Alte exploatări au avut loc în văile adiacente. S-au accesat zeci de parcele, dar nu toate. Câte au mai rămas oare din cele 1700 ha?

Imagini din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366

Dintre parcelele din Valea Higeg, doar o mică parte (25 parcele totalizând 260 ha) sunt incluse în catalog.

Restul până la 1700 ha unde sunt, si ce s-a întâmplat cu ele ?!

Asta încercăm să prezentăm cu acest articol, și totodată să atragem atenția că mai sunt încă sute de hectare de pădure virgină/cvasivirgină în Valea Higeg, neprotejate și în pericol de a fi exploatate.

Ele sunt deja incluse pe listele parchetelor de exploatare din perioada imediat următoare, și dacă nu găsim acum în ceasul al XIII-lea soluții să le protejăm, vor fi accesate în cel mai scurt timp și pierdute definitiv.

2. Studiile

Spuneam ca au fost 1700 ha in 2012. Există mai multe studii care tratează pădurile virgine de pe Valea Higeg, și atestă asta.

Le vom prezenta mai jos în ordine cronologică doar pe cele din mileniul III, deoarece studiile mai vechi nu aveau în vedere și nu evidențiau conceptul de pădure seculară virgină/cvasivirgină, definit abia spre sfărșitul secolului trecut – virgin/old growth forest (En), foret vierge (Fr) sau Urwald (De).

2.1 Studiul Pin-Matra din 2001-2005

În primul rând, avem studiul Pin-Matra sau mai exact studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, disponibil aici:

http://www.mmediu.ro/articol/proiect-pin-matra-padurile-virgine-din-romania/2068

Doar că în privința celor 1700 ha de pe Valea Higeg acest studiu este insuficient, acoperind doar o mică parte din ele.

Nu ne dăm seama din ce motive (putem doar presupune), nu doar în Valea Higeg dar și în toată zona pe care am acoperit-o noi (adică pădurile din Situl Natura 2000 Munții Țarcu) studiul a fost o mare dezamăgire…

Nu doar că cei responsabili pentru aceasta zonă (Dr. ing. Eugeniu – Corneliu Frățilă) nu au fost în teren (decât poate punctual, în câteva locuri), dar nici macăr nu au consultat amenajamentele și datele de la ocoalele silvice din zona cărora au efectuat cercetarea.

Dacă ar fi centralizat datele de la ocoale și din teren pe bune, nu ar fi fost posibil să fie omise parcelele următoare (cu pădure virgină):

– cele din UP III din amonte de borna silvică 118 (parcelele 65A – 81B). În deceniul trecut nu exista nici un acces pe vale în amonte de această bornă, iar pădurea era intactă, neatinsă de mâna omului.

– cele din UP IV de la 77A la 84A, intre bornele 142 si 154 – și acestea au fost neatinse până în 2013/2014, fiind pe partea opusă a văii și neexistând vreun drum care să traverseze râul.

Au rezultat niste poligoane Pin-Matra, însă pe Valea Higeg acestea au acoperit doar o mică parte din toată pădurea seculară virgină prezentă în zonă la acea vreme.

Poligoanele Pin-Matra de pe Valea Higeg (fără a lua în calcul și văile afluenților Pârâul Strungii și Valea Tătarului) acoperă doar parcele din UP IV (versantul stâng tehnic), și nimic din UP III !!!

Era cuprins întregul versant stâng tehnic în amonte de borna silvică 154 (deci parcelele 85-91 din UP IV) și mai în aval doar parcelele limitrofe golului alpin (si aici avem doar B-urile de la 77B la 84B din UP IV, care ca și suprafață constituie doar 20% din pădurea dintre răul Higeg și golul de munte Mânioasa).

 

2.2 Studiile pentru Lista siturilor candidat UNESCO identificate în România

Aceste studii au fost efectuate de către dl. Iovu Biriș și colaboratorii în perioada 2012-2014 și s-au concretizat prin raportul Ancient beech forests of Romania – the preliminary identification of potential nomination areas for the World Heritage List. Project Report (contract no.8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz-ICAS), București, 250 p.„, în care regăsim Valea Higeg cu cele 1727 ha în Tabelul 1 și Figura 4 (pag. 14-15).

Raportul este disponibil aici: Final Report_english_rev.

Map 2012

Ulterior, raportul a fost sintetizat Într-un articol de specialitate, publicat de revista Bucovina Forestieră, Nr.14(1): 77-85, 2014,

„Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO”, disponibil la acest link:

http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2014/14%281%29/fagetele-primare-din-romania.pdf

Articolul prezintă faptul că în 2012 pe Valea Higeg (împreună cu afluenții săi sudici Pârâul Strungii, Valea Tătarului, Valea Bărănel și Ogașul Bănesii) existau 1700 ha de păduri virgine, plasând această vale în poziția a IV-a pe Lista siturilor candidat UNESCO ale României (pag. 82)

Lista sit candidat

Lista siturilor candidat UNESCO, 2012

Arealul celor 1727 ha era descris în felul următor și reprezentat pe hărțile topografice și silvice astfel (aceste hărți au fost anexate raportului sus-menționat) :

Valea Higeg – document descriptiv (scurtă descriere, localizare, statut, caracterizare a vegetației forestiere)

Hartă topografică Valea Higeg – fișier PDF cu imaginea de mai jos.

Topo 2012

Harta topografică a Văii Higeg cu suprafața propusă în 2012

teregova up III

Parcelele din UP III, propunerea din 2012

Hărțile arboretelor din UP III și UP IV

teregova up IV

Parcelele din UP IV, propunerea din 2012

Cităm din articol – Bucovina Forestieră, Nr.14(1): p.83, 2014: ‘Ulterior, propunerile de situri candidat ale tuturor ţărilor participante la acest proces au fost discutate în cadrul reuniunilor la nivel de experţi. În cazul României s-a recomandat ca propunerea să se limiteze la 5-6 nominalizări, propunându-se unirea siturilor apropiate, anvelopate printr-o zonă tampon. Această propunere s-a concretizat în următoarea listă restrânsă:
1. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei + Coşava Mică (actualmente fără statut de protecţie) – un sit cu cele 2 poligoane, încon-
jurat de o zonă tampon comună.
2. Cozia – un sit cu cele 2 poligoane, de largit poligonul din vest, de exclus zonele cu pajişti o zonă tampon comună.
3. Rezervaţia Naturală Cheile Nerei – preferabil de inclus totul într-un singur poligon, inclusiv chei, stancării cu o zonă tampon în jurul sitului.
4. Valea Cernei + Cernişoara + Valea Higeg – de extins poligoanele până în alpin, incluse într-o singură zonă tampon.
5. Strâmbu Băiuţ + Groşii Ţibleşului – o singură zonă tampon, sit pentru conexiunea cu Ucraina.
6. Rezervaţia Naturală Pădurea Pleşu – în cazul în care poate fi extinsă şi asigurată o zonă tampon.
7. Pădurea Şinca – dacă poate fi extinsă, dacă există sprijin pentru declararea ca arie protejată la nivel naţional şi dacă se poate asigura o zonă tampon.’

Ne întrebăm de ce oare Valea Higeg nu a fost inclusă în propunerea finală a României pentru Lista siturilor UNESCO, deși avem declarate aici deocamdată 260 ha, dar alte câteva sute de ha reprezintă parcele neparcurse și neaccesate, deci potențiale păduri virgine?!

2.3 Noul amenajament silvic al OS Teregova (2014)

Specialiștii care au refăcut amenajamentul silvic în 2014 au avut cunoștintă de OM 3397/2012 și aplicând criteriile au găsit și inclus în T1 non-intervenție câteva parcele cu păduri virgine:

– parcelele Pin-Matra de la 85A la 91 (din UP IV)

– în plus față de cele identificate prin studiul Pin Matra, parcelele de la 76A la 81A din UP III.

Practic, s-a protejat capătul superior al vaii, în amonte de borna silvică 143 pe versantul drept și în amonte de borna 154 pe versantul stâng, alcătuit din păduri virgine aflate la mare altitudine și conținând arbori de calitate inferioară (IV, asta însemnând și o exploatare nerentabilă).

Acest lucru este lăudabil, însa la fel de adevarat este că specialiștii implicați au lucrat cu două măsuri: restul parcelelor (chiar și cele neatinse, cu excepția poligoanelor Pin-Matra) pe care le luăm în discuție în cadrul celor 1700 ha din Lista siturilor candidat identificate în România au fost incluse în planul de exploatare din amenajamentul curent.

Astfel că din cele 1700 ha, în momentul de față sunt protejate doar 260 ha (25 de parcele) și se dorește exploatarea multor parcele încă neatinse, în ambele UP-uri de pe cele două maluri ale râului Higeg, toate conținând păduri seculare virgine cu lemn de calitatea a III-a, numai bun de facut profit.

Nu sunt protejate în prezent, și sunt în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de la 64B și 65A la 74A și 74B, din UP III. În legatură cu acestea, am trimis sesizarea 31/22.09.2016 instituțiilor abilitate (Garda Forestieră, minister, RNP) și exploatările au fost sistate în așteptarea studiului necesar.

pv-higeg-noatenu-after

Suprafața sesizată de Asociația Altitudine și Agent Green în 2016, in UP III.

La fel, nu sunt protejate în prezent și în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de pe versantul sudic (stâng) de la 77A la 84A din UP IV, iar aici trebuie să detaliem:

   a) Din păcate, unele dintre ele au fost partial accesate în 2013-2014, în amenajamentul anterior. OS Teregova a intrat în parcelele 74-76, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A și a exploatat mii de m3, în vecinatatea râului. S-a exploatat doar în treimea inferioară lângă râu pe versantul sudic (stâng) al văii.
   b) Ce și unde s-a exploatat se poate observa la fața locului, dar și cu imaginile satelitare (Sentinel, Google Maps), etc.
   c) În 2014, reînnoirea amenajamentului a implicat și o subparcelare.
Deși parcelele 80A-84A din UP IV au fost accesate in 2013-2014 in amenajamentul precedent, la refacerea acestuia (deci in amenajamentul actual) unele dintre ele au fost subparcelate și au re-devenit păduri virgine, astfel:
– 80A (anterior) se împarte în 80C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 80A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 81A (anterior) se împarte în 81C (accesată lângă râu, 170-0.5-3) și 81A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 82A (anterior) se împarte în 82C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 82A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 84A (anterior) se împarte în 84C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 84A (neatinsă, mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 83A nu s-a subparcelat (din păcate, ar trebui subparcelată la fel ca celelalte, la studiu).
  d) Se poate constata din imaginile satelitare recente (2018) și probabil realitatea din teren confirmă ca parcelele actuale 77A, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A din UP IV nu cuprind suprafețe exploatate în trecut, și deci sunt constituite din păduri virgine.
Sentinel

Captură satelit din zona afectată de tăieri, 2018

  e) acest lucru se poate verifica și evaluând/comparând indicii de consistență (K) ai arboretelor cuprinse în parcelele 80A, 81A, 82A, 84A (toate având K=0.8, deci fiind potențiale păduri virgine) cu cei ai parcelelor adiacente 80C, 81C, 82C, 84C (brăcuite și având K 0.5 sau 0.6).
  f) Punctul fierbinte în momentul de față e parcela 82A din UP IV Higeg-Bărănel, care e pe cale a fi exploatată în această lună, deși apare pe harta satelitară ca și pădure virgină.
Este posibil ca subparcelarea facută prin amenajamentul recent să fi redat parcelelor 80A-84A caracteristici de pădure virgină. Suprafețele afectate au fost plasate în noile parcele 80C-84C, după cum am explicat mai sus.

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/schita_1231160_2018_20171016000501.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/apv_1231160_2018_20171016000014.pdf

În aceste condiții, exploatarea parchetului trebuie oprită de către Garda Forestieră (pe care urmează să o sesizăm).

2.4 Studiile WWF pentru identificarea pădurilor virgine

Parcelele acoperite de studiul Pin Matra (doar acestea și nimic în plus) au fost inventariate de WWF după 2015 și a rezultat această hartă:

https://lemncontrolat.ro/harta-interactiva/

H lemn contr

Harta lemncontrolat.ro cu Valea Higeg

În privința parcelelor necuprinse în Pin Matra, WWF nu a miscat un deget. Iar in Valea Higeg avem sute de ha neacoperite de Pin-Matra.

 

31950188_1818796858184390_395752829412704256_n

Harta Greenpeace 2017 cu Valea Higeg

2.5 Studiul recent Greenpeace

Studiul „Situația pădurilor virgine din România” a fost publicat de Greenpeace în 2017, iar hartă aferentă este disponibila online (o captură a ei este prezentată în imaginea alaturată):

www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/harta-paduri-virgine/

Pe această hartă regăsim suprafețe din Valea Higeg cu potențiale păduri virgine, inclusiv cele din din UP IV (amenajamentul actual) corespunzatoare noilor parcele 77A, 80A, 81A, 82A, 84A.

În studiu, referințe mai vechi despre Valea Higeg menționează, cităm:

(Campania 1970 – UP IV Higeg Bărănel, O.S. Teregova, jud. Caraș Severin)
„După zilele de potop care ne-au ținut în cabană, a ieșit în sfârșit soarele. Muncă forțată pentru a recupera întârzierea. Valea Higegului, înfundată, cu întunecoase păduri virgine de fag. Pe jos ore lungi până la Poiana Tâlharilor, aproape sub Țarcu. Dormit sub fagi. Țipenie de om în toată valea.“
(Zeno Oarcea: Amintirile unui amenajist. Editura Silvică, Seria IV: Diseminare/Promovare, 2016, 286 p.)  

 

3. Situația curentă (ce a mai rămas din cele 1700 ha)

Vom rezuma faptele, cronologic:

3.1 Pe baza studiului Pin Matra dar și conform unor observații punctuale din teren, Asociația Altitudine a înștiințat ITRSV și RNP Romsilva la începutul anului 2013 de existența unor potențiale păduri virgine în zonă (Situl Natura 2000 Munții Țarcu, inclusiv în Valea Higeg).

Prin adresa nr. 07/28.01.2013_Adresa_Altitudine_declarare_paduri_virgine_Tarcu (ulterior apariției OM 3397/2012) am solicitat totodată ca instituțiile abilitate:

– să ne comunice dacă în prezent aceste păduri sunt încadrate în amenajamentele silvice la tipul I funcțional (T1).

– verificarea încadrării acestora în criteriile care definesc pădurile virgine și cvasivirgine și stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea lor.

– oprirea marcărilor în vederea exploatării de orice fel și a tăierilor din parcelele respective.

– ca înainte de avizarea vreunor lucrărilor în aceste parcele, Administratorul ariei protejate să fie anunțat pentru a participa împreună cu experții silvici la verificarea încadrării lor în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine.

 

3.2 Răspunsul RNP și este disponibil aici: 16/01.03.2013_ Raspuns DS solicitare paduri virgine.

Se rezumă pe scurt la ‘majoritatea acestor arborete nu îndeplinesc criteriile de păduri virgine și cvasivirgine‘ și ‘nu putem dispune oprirea tăierilor prevăzute de amenajamentele silvice‘.

 

3.3 Ulterior acestui răspuns, în 2013-2014 s-au produs tăierile care au afectat câteva parcele din UP IV.  Astfel, s-a practicat extensia drumului forestier existent (care se termina la borna silvica 118 din UP III) cu un nou drum de tractor pe versantul drept în amonte pâna în dreptul bornei 119 (UP III) și peste râul Higeg spre parcelele din UP IV, exploatându-se mii de m3 din partea inferioară a parcelelor 80A, 81A, 82A, 83A, 84A (din UP IV) cu lucrări de conservare.

Efectele se pot vedea în imaginile din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366

 

3.4 Totodată În 2014, s-au protejat prin noul amenajament parcelele de la 76A la 81A (din UP III) și parcelele de la 85A la 91 (din UP IV), adică doar 260 ha de păduri virgine (din cele 1700 ha care existau cu certitudine în 2012 la fața locului). Acestea sunt cele pe care le regasim în Catalogul Pădurilor Virgine, apărut ulterior.

Prin același amenajament nou, s-au subparcelat câteva unități amenajistice în UP IV (din 80A-84A s-au subparcelat 80C-84C acolo unde au existat intervenții lângă râu), rămânand astfel parcelele cu păduri virgine 80A-84A cu suprafațe mai redusă, dar a căror exploatare este iminentă.

Am prezentat observații detaliate despre acest nou amenajament, la punctul 2.3.

 

3.5 În 2016, WWF România efectuează primele studii  ale pădurilor virgine din Valea Higeg, în conformitate cu OM 3397/2012 dar rezumându-se doar la poligoanele Pin-Matra. Au fost astfel verificate, inventariate și propuse spre includere în non-intervenție o parte din parcelele acoperite de Pin-Matra ce apar în harta lemncontrolat.ro , alte câteva sute de ha în Valea Higeg prin contribuția WWF, toate din UP IV astfel:

– toate parcelele de la 55 la 62A (valea superioara a Tătarului),

– toate parcelele de la 64B la 70 (valea superioară a Pârâului Strungii)

– benzile de subparcele de lânga golul de munte Băranel (de la 33B la 38B) (doar subparcelele B) și

– benzile de subparcele de lânga golul de munte Mânioasa (de la 77B la 84B) (doar subparcelele B).

WWF poate primi cu siguranță felicitări pentru aceste alte câteva sute de ha, însă autoritățile responsabile (MAP) NU merită a fi felicitate, pentru că suntem în 2018, și constatăm că aceste parcele studiate de WWF nu sunt prezente în Catalogul Pădurilor Virgine!

 

3.6 Tot în 2016, după consultări cu ocolul silvic și vizite în teren, Asociația Altitudine și Agent Green trimit sesizarea nr. 31 /22.09.2016 pentru alte câteva parcele din UP III conținând păduri virgine, neacoperite de vreo formă de protecție și neidentificate prin studiul PIN-Matra. Este vorba despre parcelele începând cu 64B, 65A pâna la 74A și 74B din UP III Higeg-Noatenu.

Răspunsul primit confirmă că nu au fost efectuate intervenții în trecut în aceste parcele și Garda Forestieră declară că nu se aprobă parchete în aceste parcele:  Raspuns sesizare Teregova (UPIII).

Deocamdata, noi nu am găsit resursele necesare efectuării studiului conform OM 3397/2012.

Invităm Ministerul și autoritățile responsabile să se mobilizeze și să facă acest studiu, cu prioritate. De exemplu, INCDS Marin Drăcea ar putea să-l facă, pentru că în continuare acolo se includ la exploatare parcele intacte cu păduri virgine.

 

3.7 În 2016, România propune 24000 ha pentru includerea în UNESCO, iar propunerea este acceptată în 2017.

http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2016/16(1)/107-116_biris_16_1.pdf

Din pacate, pentru noi a fost o mare dezamagire să constatăm că Valea Higeg (de pe locul al IV-lea cu peste 1700 ha în studiul din 2012) a fost pur și simplu eliminată din lista finală cu propuneri, deși la ora respectivă existau cel puțin câteva sute de ha studiate și confirmate de către RNP și WWF, cele prezente pe harta lemncontrolat.ro.

Astfel, putem constata că lucrurile au fost aranjate astfel încât să se poată exploata în continuare pădurile virgine de pe Valea Higeg, cele rămase în afara zonei de protecție.

 

3.8 În 2018, este scoasă la exploatare parcela 82A din UP IV, care conține pădure virgină, deoarece tăierile practicate în aceasta în 2014 acum se regasesc în parcela 82C.

În situații similare se regasesc și alte parcele din aceeasi zona din UP IV. Am prezentat observații detaliate despre noul amenajament la punctul 2.3.

Sesizarea privind această nouă tăiere abuzivă o avem pregatită către organele abilitate, și va fi trimisă imediat ce acest acticol va primi undă verde către publicul larg și către specialiștii care ar putea interveni.

 

3.9 Și în alte parcele din Valea Higeg ce conțin păduri virgine neafectate, sunt prevazute parchete conform noului amenajament.

Acest amenajament în derulare încalcă legislația actuală în materie de protecție a pădurilor virgine, și ar trebui amendat/modificat.

4. Concluzii

Aceste practici ale RNP și ale specialiștilor ce au întocmit ultimul amenajament al OS Teregova reprezintă un abuz și o încalcare a legii, deoarece au fost efectuate după publicarea OM 3397/2012, pe care l-au încălcat cu bună știință permițând accesarea și exploatând parcele constituite din păduri ce respectă criteriile pentru desemnarea pădurilor virgine (potențiale păduri virgine).

Aceste cazuri nu sunt singulare. La nivel național, aceste practici se replică și se perpetueaza în forme variate în fondul forestier public sau privat, acolo unde încă există păduri virgine neincluse în vreun regim de protecție.

Situația se repetă la nivelul altor ocoale silvice din zonă și probabil din țară, cu amenajamente de dată recentă ce încalcă prevederile legale.  A se vedea ultimele noastre sesizări din raza OS Băile Herculane și OS Mehadia, cu tentative de exploatare a unor păduri virgine chiar în parcuri naționale. Administrațiile acestor parcuri sunt dependente și controlate de RNP Romsilva, fiind favorizate astfel de abuzuri asupra fondului forestier.

Fenomenul accesării ilegale și abuzive (sub umbrela amenajamentului) a pădurilor virgine generează o foarte mare iritare în rândul celor angrenați în protejarea pădurilor, dar și a publicului larg. Cu toate astea, aceste practici continuă.

RNP, ocoalele silvice private și autoritățile responsabile până la nivel de minister trebuie să conștientizeze că aceste abuzuri nu pot și nu vor rămâne fără urmări, deoarece pot exista consecințe pe partea de imagine, pe partea de certificare forestieră și chiar pe partea penală.

Avem 24 mii ha în UNESCO, și peste 40 mii ha în Catalog, deși în 2005 se estimau peste 220 mii ha prin Pin Matra.

La fel ca și în cazul Văii Higeg, autoritățile protejeaza doar 15% din potențialele pădurile virgine.

Despre restul e tăcere, deși alte cateva zeci de ha ar putea fi identificate, pentru că faptic mai avem păduri virgine în majoritatea parcelelor din zonele rămase inaccesibile auto, în care nu au fost efectuate lucrări pâna în prezent. Mai râmâne doar ca cei responsabili să le inventarieze și să le declare ca atare, conform legii.

De ce nu se mișcă lucrurile să se identifice aceste păduri rămase virgine … poate pentru că se dorește a fi exploatate în următorii ani?!

Toate autoritățile responsabile ar trebui să conlucreze pentru a cataloga ce a mai rămas din pădurile virgine ale României, deoarece datele există și sunt disponibile la nivelul ocoalelor silvice și la nivel central.

 

 

 

 

second military survey

Drept la replica privind exploatarea padurii din Prisacina, OS Baile Herculane

Nr. 13/30.04.2018

Drept la replică,

 Către Radio Reşiţa,

 

Subscrisa Asociaţia Altitudine având CUI 17316394 şi sediul ȋn Timişoara, Str. Labirint Nr.2, Sc.C, Ap.7, Jud. Timiş, Romania, dorim să vă comunicăm următoarele aspecte, rugându-vă să le aduceți la cunoștința publicului în temeiul dreptului la replică, cu privire la articolul dumneavoastră din data de 18.04.2018 intitulat “La solicitarea mass media ROMSILVA răspunde petiţiei online “Să salvăm Pădurile din Prisăcina Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”:

http://radioresita.ro/293024/la-solicitarea-mass-media-rnp-romsilva-raspunde-petitiei-online-sa-salvam-padurile-din-prisacina-parcul-national-domogled-valea-cernei

 

Sesizările adresate autorităților responsabile au fost realizate prin efortul comun al subscrisei și al Asociației Agent Green, ambele cu obiect de activitate protecția mediului. Vă comunicăm atașată sesizarea noastră nr. 3/26.02.2018 disponibilă și pe site la adresa http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-pn-domogled-valea-cernei-os-baile-herculane-catunul-prisacina, privind cazul pădurii ce se dorește a fi exploatată.

 

Cele două unităţi amenajistice, UA 113 şi UA 112B din UP III, OS Băile Herculane ȋn suprafaţă totală de aproximativ 110 hectare pădure de fag fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Acest fapt este confirmat de către Garda Forestieră Timişoara prin adresa nr. 2804/8.03.2018.

 

Marcarea arborilor (838 arbori având un volum total de aproximativ 2400 mc) din parcelele 112B și 113, UP III din Prisăcina s-a facut ilegal, înainte de a exista avizul Gărzii Forestiere Timișoara pentru exploatare (aviz necesar deoarece se încadrează într-un poligon Pin-Matra). Marcarea ar fi trebuit să fie făcută abia dupa primirea avizului favorabil din partea Gărzii Forestiere.

 

Pădurea respectivă este seculară, ȋn parcelele respective neavând loc niciodată exploatări comerciale. Dovada că aceste trupuri de pădure există de secole o reprezintă cartările militare din secolul XIX (cartări georeferenţiate ale căror coordonate GPS pot fi verificate) din care reiese fără putinţă de tăgadă că ȋn aceste două locaţii (ce formează un singur corp forestier) exista ȋncă de atunci pădure bătrână. În ataşament regăsiţi cele două cartări. În actele de punere ȋn valoare ȋntocmite de Ocolul Silvic Băile Herculane se menţionează vârsta acestor două păduri ca fiind 150, respectiv 140 ani.

 third military survey              second military survey

Conform primului amenajament silvic din 1961 întreaga suprafață din UP III al OS Băile Herculane se afla încadrată ca și T1 non-intervenție (grupa I-a) astfel ȋncât era interzisă orice exploatare forestieră. Este inexplicabil de ce încadrarea a fost modificată între timp.

More >

Sesizare păduri virgine și cvasivirgine lângă rezervația Izvoarele Nerei, Ocolul Silvic Mehadia

Nr. 07 /28.03.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor posibile păduri virgine și cvasivirgine lângă rezervația Izvoarele Nerei, Ocolul Silvic Mehadia

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Garda Forestieră Timișoara, Ocolul Silvic Mehadia, Directia Silvică Caraș-Severin,

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a unor cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în unități amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 pentru păduri virgine, respectiv cvasivirgine în cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, OS Mehadia, la est de rezervația UNESCO Izvoarele Nerei din Munții Semenic.

Unitățile amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 fac parte din UP III Mehadica, OS Mehadia, iar 3 parchete au fost scoase la licitație pentru a fi exploatate anul acesta. Cele 3 parchete se află în UA 129, 130 și 159A:

More >

Sesizare drum ilegal PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane

Nr. 08 /28.03.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de construire a unui drum ilegal de scos apropiat în PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Ministerul Mediului, Garda Forestieră Timișoara, Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Națională de Mediu, Ocolul Silvic Băile Herculane, Directia Silvică Caraș-Severin, Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra intenţiei de realizare a unui drum de scos  apropiat ilegal în parcul naţional Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărişoara din munţii Cernei.

Drumul de scos apropiat care urmează să fie realizat este necesar pentru exploatarea UA 56A din UP IV Topenia, ocolul silvic Băile Herculane, aparţinând de Direcţia Silvică Caraş-Severin, APV 1027520, partida 1132.

Schiţa parchetului şi APV-ul se găsesc la aceste link-uri:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1027520_2017_20161010191403.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1027520_2017_20161010191349.pdf

More >

IMG_1822

Sesizare privind intenția de exploatare a unor păduri virgine în PN Domogled-Valea Cernei, OS Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Nr. 03 /26.02.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Parcul Național Domogled-Valea Cernei,

Ocolul Silvic Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Baile Herculane

Directia Silvică Reșița

Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

 

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Parcul Național Domogled-Valea Cernei în 2 unități amenajistice care fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Conform OM 2525/2016:IMG_1822

<< Art. 11. –

(1) În pădurile care fac obiectul studiului de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3397/2012, cu modificările ulterioare, iar scoaterile definitive și ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes național sau care vizează siguranța sau securitatea națională, potrivit prevederilor legale în vigoare. >>

 

Din informațiile deținute de noi, în acest poligon nu s-au efectuat exploatări forestiere de la realizarea studiului Pin-Matra şi niciodată nu s-au efectuat exploatări comerciale acolo, deci pădurea respectivă nu și-a pierdut caracteristicile din 2005.

 

Cele 2 parchete care au fost scoase la licitație de către Romsilva se află în apropierea cătunului Prisăcina din munții Cernei, pădurea fiind administrată de către DS Caraș, OS Băile Herculane, UP III, UA 113 și UA 112B și sunt disponibile la adresa:

http://www.rosilva.ro/articole/catalog_masa_lemnoasa_2018__p_2102.htm

More >

drum beletina1

Sesizare privind exploatarea unor păduri virgine din Geoparcul Platoul Mehedinți

Nr. 17 /23.11.2017

Sesizare,

Referitoare la exploatarea unor păduri virgine din  Geoparcul Platoul Mehedinți

 

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Mehedinți,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Geoparcul Platoul Mehedinţi,

Copie: WWF Romania, Greenpeace, alte ONG-uri

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Geoparcul Mehedinţi în păduri care îndeplinesc criteriile de a fi încadrate ca şi păduri virgine sau cvasivirgine (conform OM 3397/2012) sau care reprezintă păduri seculare de valoare deosebită (“old-growth forests”) şi în care sunt planificate sau se efectuează deja exploatări silvice, din cauza cărora aceste păduri şi-ar pierde caracteristicile actuale.  Parcelele se află în UP 5 Coşustea din cadrul ocolului silvic Tarniţa, Direcţia Silvică Mehedinţi, din cadrul Romsilva, şi sunt situate în aria protejată Geoparcul Patoul Mehedinţi.

a) În zona Poiana Beletina s-au avizat şi demarat lucrări la parchete aflate într-un trup de pădure virgină, identificat în urma studiului Pin-Matra şi care până în 2017 a fost neatins. Este vorba de UA 54B şi 57C, UP 5 Coşuştea, OS Tarniţa, ambele parcele făcând parte dintr-un poligon Pin-Matra.
Acest lucru este ilegal conform OM 2525/2016, pentru că a fost încălcat art. 11.
drum beletina1

Parchetele se găsesc la aceste linkuri:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/schita_1009266_2017_20161012152526.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/apv_1009266_2017_20161012152500.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/schita_1004829_2017_20161012150637.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/apv_1004829_2017_20161012150543.pdf

Menţionăm faptul că, din motive inexplicabile, coordonatele GPS din schiţa parchetului, precum şi de pe pagina Romsilva sunt eronate, acest lucru inducând în eroare pe oricine este interesat şi doreşte verificarea parchetelor.

În cadrul acestor exploatări am descoperit următoarele nereguli / ilegalităţi la faţa locului: More >

concurs teregova

Concurs ”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

concurs teregova

Concursul despre natura din jurul nostru

”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

13 mai 2017 – Liceul Teoretic Sf.Dimitrie Teregova

Eveniment organizat în cadrul Proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu”

 

Acest concurs se adresează elevilor din clasele V-VIII implicate în proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

Participarea la concurs se face în ECHIPE de 3-5 elevi. Fiecare echipă își va desemna un coordonator (dintre cei maxim 5 membri elevi) și își va alege un nume cu care se va înscrie.

IMPORTANT: Fiecare membru al echipei să aibă o contribuție clară la prestația echipei!

 

Fiecare echipă va pregăti pentru concurs:

  1. Un nume al echipei – pe care îl va folosi la înscriere,
  2. O prezentare Power Point pe care o va trimite pe mail până cel târziu la 10 mai (mtarcu@gmail.com),
  3. Un steag reprezentativ pentru echipă, cu care se va prezenta în ziua concursului,
  4. Un poster prin care prezintă ceva reprezentativ despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu (minim A2, recomandabil A1),
  5. Va studia ghidul ”Descoperă Munții Țarcu” pentru a afla lucruri interesante despre această Arie Naturală Protejată și va răspunde la câteva întrebări în cadrul concursului.

More >

A început Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu 2017

RJ MT_DSC3195

 

.

este un proiect iniţiat în 2012 de către Asociaţia Altitudine Filiala Banat, cu sprijinul financiar al Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România, şi a altor sponsori şi suporteri.

S-a concretizat până acum printr-o serie de acţiuni şi tabere anuale cu elevi de gimnaziu şi liceu derulate în comunităţile din preajma Munţilor Ţarcu.

.


 

Nr Calendarul activitatilor Ranger Junior 2017 Data Locatia
1 Prezentări în scolile din Armenis, Slatina Timis, Vârciorova, Teregova, Turnu Ruieni, Borlova, Măru, Zăvoi 1-15 aprilie Vecinatatea Munţior Ţarcu
2 Atelier creativitate – impaslirea lanii 1 aprilie Școala Gimnazială Măru
3 Atelier creativitate cu lut 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie ”
4 Atelier de pictură pe lemn 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie”
5 Tabără de formare a voluntarilor 7-9 aprilie Teregova
6 Înscrieri pentru concursul de prezentări 1- 10 mai Email/telefon
7 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Liceul Teoretic Dositei Obradovici 8 – 12 mai Timişoara
8 Concurs prezentari la Liceul Sf Dimitrie Teregova 15 mai Teregova
9 Ziua Munților Țarcu 20 mai Poiana Mărului
10 Recondiționarea traseului tematic „În căutarea acvilei de munte” 21 mai Clubului de Turism Concordia Lugoj
11 Seară studențească 22 mai Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
12 Descoperă Banatul Montan / European Day of Parks  24 mai Muzeul National al Banatului
13 Ziua Munților Țarcu 28 mai Pădurea Verde
14 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Școala Generală 30 29 mai Timișoara
15 Aplicație practică în natură ”Șaua Jigoriei” 10 iunie În perimetrul ariei protejate
16 Tabăra Ranger Junior 29 iunie – 03 iulie Poiana Mărului

 


Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu se derulează din 2012.

Pentru copii dornici de a înţelege ce face un mic ranger pentru a  proteja şi explora natura avem următorul  – Ghid:  Ranger Junior in Situl Natura 2000 Muntii Tarcu

De descarcat şi citit de orice copil care vrea sa devina Ranger Junior  ––>

format A5, 24 pagini color

Ediţii anterioare:

Ranger Junior 2016
Ranger Junior 2015
Ranger Junior 2014
Ranger Junior 2013
Ranger Junior 2012

Asociaţia Altitudine Filiala Banat derulează din 2012 programe şi tabere de tip ranger junior în zona Munţilor Ţarcu.

La acestea au participat până acum peste 1500 de elevi de gimnaziu din comunităţile din vecinătatea Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, oferind copiilor alternative de petrecere a timpului liber şi exemple de activităţi extraşcolare inedite, axate pe natură.

Mulţumim finanţatorilor, partenerilor şi şcolilor implicate şi tuturor celor care ne ajută şi au contribuit în decursul anilor ca acest proiect să crească:IMG_3991

  • Finanţatorii Fundaţia Pentru Parteneriat şi Mol România
  • Liceul Tehnologic “Sf. Dimitrie” Teregova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII „Trandafir Cocârlă” Turnu Ruieni,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Borlova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Zăvoi,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Măru,
  • Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan” Rusca Montană
  • Școala Gimnazială Vârciorova
  • Școala Gimnazială Armeniş
  • Școala Gimnazială Slatina-Timiş
  • Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj.
  • Primăria Municipiului Caransebeş
  • Primăria Oţelu-Roşu
  • Universitatea de Vest din Timişoara
  • Agenţia Pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
  • Muzeul Național al Banatului Timişoara
  • Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin
  • Asociația Bio-Team
  • Asociația FOA – Fusion of Arts
  • Clubului de Turism Concordia Lugoj
  • Clubul Sportiv Tibiscus Timișoara
  • Pensiunea Vilador Poiana Mărului
  • Pensiunea Şucu

Proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu

Asociaţia Altitudine Filiala Banat oferă copiilor din preajma Sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu ocazia să fie mai aproape de natură şi să înţeleagă mai bine complexitatea lumii vii şi a responsabilităţii noastre de a o  respecta şi proteja.

Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România au sprijinit financiar desfăşurarea proiectului Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu de-a lungul anilor, şi astfel iniţiativa noastră s-a concretizat cu ajutorul partenerilor şi participarea elevilor, cadrelor didactice din şcolile implicate şi al voluntarilor.

Am organizat lecţii de educaţie ecologică în şcolile implicate în proiect, tabere la munte, concursuri şi expoziţii de fotografie cu teme legate de protecţia naturii şi puncte de informare în şcolile partenere.

Sute de copii au aflat despre Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, dintre care aproape 180, cu vârstă cuprinsă între 11 şi 15 ani au participat la taberele Ranger Junior din aria protejată, de-a lungul anilor.

În tabere elevii învaţă despre ce înseamnă a fi ranger într-o arie naturală protejată, noţiuni de bază despre protecţia naturii şi de ce e important să păstreze cât mai natural arealul de langa ei. Toate acestea devin mai palpabile prin prezentări, jocuri şi plimbări în natură. Exerciţiile la care participă copiii le dezvoltă spiritul de echipă, le dau ocazia să înţeleagă valorile vieţii şi să aprecieze valoarea coechipierilor. Abilităţile de prezentare şi comunicare sunt exersate prin jocuri şi intreacţiunile pe care le au cu volunatarii şi chiar cu turiştii cărora le oferă informaţii despre aria protejată.

Micii rangeri învaţă cum să citească o hartă, cum să se orienteze cu busola, care este echipamentul de munte şi cum se foloseşte, noţiuni de bază în alpinism, căţăratul pe stâncă şi se dau cu tiroliana, spre marea lor bucurie.

Rangerii juniori învaţă potecile turistice, oferind informaţii despre acestea turiştilor (motorizaţi sau nu). De multe ori în ieşirile cu biologi voluntari descoperă zone de sălbaticie, fac observaţii despre faună şi floră, ca nişte adevăraţi rangeri.

Micii rangeri ajută de asemenea, la realizarea de marcaje, indicatoare turistice şi panouri informative şi la amplasarea lor pe teren. Astfel s-au concretizat două trasee tematice în zonă.

În tabere, copiii se bucură din plin de ocazia de a-şi face prieteni noi şi de a interacţiona, dezvăluind noi şi noi resurse de energie, idei şi cunoştinţe într-o continuă bună dispoziţie.

A fost o experienţă superbă, în care am învăţat foarte multe şi în care ne-am distrat. Mi-am facut prieteni noi şi am colaborat la fiecare activitate, a fost foarte amuzant, am glumit şi am lucrat în echipă. Acesta tabără mi-a schimbat percepţia faţă de faună, floră şi relief. Am învăţat să respect natura şi că trebuie protejată pentru binele tuturor. Au fost activităţi foarte frumoase cu jocuri, cu drumeţii şi cu mult sport. Nu am crezut că vom ajunge pe vârful Ţarcu şi că vom mânca la peste 2000 de metri. Îmi este foarte greu să las tabăra în urmă, să îmi iau la revedere de la toţi şi să nu mai facem nimic, dar sper să ţinem legătura şi să mai facem ceva împreună fiindcă tabăra aceasta m-a schimbat mult. ”  – Adrian Breha, paticipant la prima ediţie.