concurs teregova

Concurs ”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

concurs teregova

Concursul despre natura din jurul nostru

”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

13 mai 2017 – Liceul Teoretic Sf.Dimitrie Teregova

Eveniment organizat în cadrul Proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu”

 

Acest concurs se adresează elevilor din clasele V-VIII implicate în proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

Participarea la concurs se face în ECHIPE de 3-5 elevi. Fiecare echipă își va desemna un coordonator (dintre cei maxim 5 membri elevi) și își va alege un nume cu care se va înscrie.

IMPORTANT: Fiecare membru al echipei să aibă o contribuție clară la prestația echipei!

 

Fiecare echipă va pregăti pentru concurs:

  1. Un nume al echipei – pe care îl va folosi la înscriere,
  2. O prezentare Power Point pe care o va trimite pe mail până cel târziu la 10 mai (mtarcu@gmail.com),
  3. Un steag reprezentativ pentru echipă, cu care se va prezenta în ziua concursului,
  4. Un poster prin care prezintă ceva reprezentativ despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu (minim A2, recomandabil A1),
  5. Va studia ghidul ”Descoperă Munții Țarcu” pentru a afla lucruri interesante despre această Arie Naturală Protejată și va răspunde la câteva întrebări în cadrul concursului.

More >

European Day of Parks 2017

În cadrul proiectului Ranger Junior sărbătorim Ziua Europeană a Parcurilor (a tuturor ariilor protejate, în fapt) la sfârșit de mai, cu diverse activități.

Programul activitaților poate fi consultat pe pagina proiectului (Ranger Junior).

A început Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu 2017

RJ MT_DSC3195

 

.

este un proiect iniţiat în 2012 de către Asociaţia Altitudine Filiala Banat, cu sprijinul financiar al Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România, şi a altor sponsori şi suporteri.

S-a concretizat până acum printr-o serie de acţiuni şi tabere anuale cu elevi de gimnaziu şi liceu derulate în comunităţile din preajma Munţilor Ţarcu.

.


 

Nr Calendarul activitatilor Ranger Junior 2017 Data Locatia
1 Prezentări în scolile din Armenis, Slatina Timis, Vârciorova, Teregova, Turnu Ruieni, Borlova, Măru, Zăvoi 1-15 aprilie Vecinatatea Munţior Ţarcu
2 Atelier creativitate – impaslirea lanii 1 aprilie Școala Gimnazială Măru
3 Atelier creativitate cu lut 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie ”
4 Atelier de pictură pe lemn 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie”
5 Tabără de formare a voluntarilor 7-9 aprilie Teregova
6 Înscrieri pentru concursul de prezentări 1- 10 mai Email/telefon
7 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Liceul Teoretic Dositei Obradovici 8 – 12 mai Timişoara
8 Concurs prezentari la Liceul Sf Dimitrie Teregova 15 mai Teregova
9 Ziua Munților Țarcu 20 mai Poiana Mărului
10 Recondiționarea traseului tematic „În căutarea acvilei de munte” 21 mai Clubului de Turism Concordia Lugoj
11 Seară studențească 22 mai Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
12 Descoperă Banatul Montan / European Day of Parks  24 mai Muzeul National al Banatului
13 Ziua Munților Țarcu 28 mai Pădurea Verde
14 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Școala Generală 30 29 mai Timișoara
15 Aplicație practică în natură ”Șaua Jigoriei” 10 iunie În perimetrul ariei protejate
16 Tabăra Ranger Junior 29 iunie – 03 iulie Poiana Mărului

 


Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu se derulează din 2012.

Pentru copii dornici de a înţelege ce face un mic ranger pentru a  proteja şi explora natura avem următorul  – Ghid:  Ranger Junior in Situl Natura 2000 Muntii Tarcu

De descarcat şi citit de orice copil care vrea sa devina Ranger Junior  ––>

format A5, 24 pagini color

Ediţii anterioare:

Ranger Junior 2016
Ranger Junior 2015
Ranger Junior 2014
Ranger Junior 2013
Ranger Junior 2012

Asociaţia Altitudine Filiala Banat derulează din 2012 programe şi tabere de tip ranger junior în zona Munţilor Ţarcu.

La acestea au participat până acum peste 1500 de elevi de gimnaziu din comunităţile din vecinătatea Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, oferind copiilor alternative de petrecere a timpului liber şi exemple de activităţi extraşcolare inedite, axate pe natură.

Mulţumim finanţatorilor, partenerilor şi şcolilor implicate şi tuturor celor care ne ajută şi au contribuit în decursul anilor ca acest proiect să crească:IMG_3991

  • Finanţatorii Fundaţia Pentru Parteneriat şi Mol România
  • Liceul Tehnologic “Sf. Dimitrie” Teregova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII „Trandafir Cocârlă” Turnu Ruieni,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Borlova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Zăvoi,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Măru,
  • Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan” Rusca Montană
  • Școala Gimnazială Vârciorova
  • Școala Gimnazială Armeniş
  • Școala Gimnazială Slatina-Timiş
  • Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj.
  • Primăria Municipiului Caransebeş
  • Primăria Oţelu-Roşu
  • Universitatea de Vest din Timişoara
  • Agenţia Pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
  • Muzeul Național al Banatului Timişoara
  • Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin
  • Asociația Bio-Team
  • Asociația FOA – Fusion of Arts
  • Clubului de Turism Concordia Lugoj
  • Clubul Sportiv Tibiscus Timișoara
  • Pensiunea Vilador Poiana Mărului
  • Pensiunea Şucu

Proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu

Asociaţia Altitudine Filiala Banat oferă copiilor din preajma Sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu ocazia să fie mai aproape de natură şi să înţeleagă mai bine complexitatea lumii vii şi a responsabilităţii noastre de a o  respecta şi proteja.

Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România au sprijinit financiar desfăşurarea proiectului Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu de-a lungul anilor, şi astfel iniţiativa noastră s-a concretizat cu ajutorul partenerilor şi participarea elevilor, cadrelor didactice din şcolile implicate şi al voluntarilor.

Am organizat lecţii de educaţie ecologică în şcolile implicate în proiect, tabere la munte, concursuri şi expoziţii de fotografie cu teme legate de protecţia naturii şi puncte de informare în şcolile partenere.

Sute de copii au aflat despre Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, dintre care aproape 180, cu vârstă cuprinsă între 11 şi 15 ani au participat la taberele Ranger Junior din aria protejată, de-a lungul anilor.

În tabere elevii învaţă despre ce înseamnă a fi ranger într-o arie naturală protejată, noţiuni de bază despre protecţia naturii şi de ce e important să păstreze cât mai natural arealul de langa ei. Toate acestea devin mai palpabile prin prezentări, jocuri şi plimbări în natură. Exerciţiile la care participă copiii le dezvoltă spiritul de echipă, le dau ocazia să înţeleagă valorile vieţii şi să aprecieze valoarea coechipierilor. Abilităţile de prezentare şi comunicare sunt exersate prin jocuri şi intreacţiunile pe care le au cu volunatarii şi chiar cu turiştii cărora le oferă informaţii despre aria protejată.

Micii rangeri învaţă cum să citească o hartă, cum să se orienteze cu busola, care este echipamentul de munte şi cum se foloseşte, noţiuni de bază în alpinism, căţăratul pe stâncă şi se dau cu tiroliana, spre marea lor bucurie.

Rangerii juniori învaţă potecile turistice, oferind informaţii despre acestea turiştilor (motorizaţi sau nu). De multe ori în ieşirile cu biologi voluntari descoperă zone de sălbaticie, fac observaţii despre faună şi floră, ca nişte adevăraţi rangeri.

Micii rangeri ajută de asemenea, la realizarea de marcaje, indicatoare turistice şi panouri informative şi la amplasarea lor pe teren. Astfel s-au concretizat două trasee tematice în zonă.

În tabere, copiii se bucură din plin de ocazia de a-şi face prieteni noi şi de a interacţiona, dezvăluind noi şi noi resurse de energie, idei şi cunoştinţe într-o continuă bună dispoziţie.

A fost o experienţă superbă, în care am învăţat foarte multe şi în care ne-am distrat. Mi-am facut prieteni noi şi am colaborat la fiecare activitate, a fost foarte amuzant, am glumit şi am lucrat în echipă. Acesta tabără mi-a schimbat percepţia faţă de faună, floră şi relief. Am învăţat să respect natura şi că trebuie protejată pentru binele tuturor. Au fost activităţi foarte frumoase cu jocuri, cu drumeţii şi cu mult sport. Nu am crezut că vom ajunge pe vârful Ţarcu şi că vom mânca la peste 2000 de metri. Îmi este foarte greu să las tabăra în urmă, să îmi iau la revedere de la toţi şi să nu mai facem nimic, dar sper să ţinem legătura şi să mai facem ceva împreună fiindcă tabăra aceasta m-a schimbat mult. ”  – Adrian Breha, paticipant la prima ediţie.

Sesizare cu rol de plângere prealabilă referitoare la constatarea unei contravenții silvice în UP I Raul Lung, OS Teregova

Nr. 38/09.12.2016

Sesizare,

Cu rol de plângere prealabilă

 

Referitoare la constatarea unei contravenții silvice

conform LEGII nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

actualizată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, alte ONG-uri

 

Subsemnații, în calitate de reclamanți/petenți:

  • Asociația Altitudine,
  • Asociația Agent Green,

dorim să reclamăm faptul ca în fondul forestier din perimetrul Ocolului Silvic Teregova, în unitatea de producție UP I Râul Lung, unitatea amenajistică 44B este planificat un parchet forestier deja autorizat (o exploatare), acest lucru constituind contravenție silvică conform LEGII nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice actualizată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016 , care prevede la Art 8 aliniatul (4) – actualizat:

 

(4) Autorizarea spre exploatare a partizilor amplasate în arborete încadrate în tipul I funcţional – TI fără aprobări legale sau în arborete care îndeplinesc condiţiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine conform prevederilor în vigoare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei

 

Vă prezentăm mai jos argumentele pentru care considerăm că Parchetul P299 Muroniu prevăzut pe acel amplasament în UP I Râul Lung, UA 44 B și înregistrat în SUMAL cu nr.1034401 încalcă litera legii. Astfel:

  1. Asociațiile Altitudine și Agent Green au sesizat anterior autorităților responsabile prin adresa comună nr. 23/07.06.2016 (disponibilă în acest link) faptul că parcela 44B laolaltă cu alte parcele adiacente din UP I Râul Lung prezintă caracteristici de pădure virgină /cvasivirgine (conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România.)
  2. Răspunsul nr. 28716/ES/28.09.2016 pe care l-am primit la sesizarea comună din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (comunicat și Regiei Naționale a Pădurilor și Gărzii Forestiere) disponibil în acest link, confirmă faptul că unele parcele printre care și 44B nu au fost parcurse cu lucrări de exploatare a masei lemnoase și precizează faptul că (cităm din răspunsul primit):
  3. ‘Suprafețele din u.a. 42, 43A, 43B, 44A, 44B, 50B si 51C – Tr.1 Ogașul Muronia (82.02 ha) … vor fi incluse într-un studiu de fundamentare așa cum este stabilit prin O.M. 1417/2016.’ Acest text asumat de către Departamentul Păduri din cadrul ministerului confirmă faptul că toate aceste parcele nu au fost exploatate până în momentul de față și prezintă cel puțin din datele actuale disponibile caracteristicile și condițiile de pădure virgină/cvasivirgină.
  4. Avem deci suspiciunea întemeiată că parchetul P299 Muroniu prevăzut anul viitor în UP I Râul Lung, UA 44 B și înregistrat în SUMAL cu nr.1034401 este deja autorizat spre exploatare în arborete care îndeplinesc condiţiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine (chiar dacă încadrarea acestor păduri nu a fost confirmată încă printr-un studiu de fundamentare), ceea ce constituie contravenție silvică.

 

În consecință, solicităm de urgență tuturor factorilor responsabili luarea măsurilor legale care se impun în situația data (sistarea exploatării parchetului și efectuarea în prealabil a studiului de fundamentare necesar, asumat de către minister), pentru ca această încălcare a legii care deja a fost comisă prin autorizarea exploatării să nu producă si alte consecințe asupra domeniului public al statului (fondul forestier național) și implicit asupra făptuitorilor.

 

În caz contrar, dacă parchetul va fi exploatat ilegal, ne rezervăm dreptul de a demara demersurile legale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcarea legii.

pv-poiana-inalta-after

Sesizare păduri virgine Poiana Inaltă, OS Teregova

Nr. 37/09.12.2016

Sesizare,

Referitoare la păduri virgine/cvasivirgine din zona Munților Țarcu,

Poiana Înaltă, Pârâul Călina Mare

OS Teregova UP II Râul Alb

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, WWF Romania, alte ONG-uri

 

Stimate doamne, stimați domni,

 

Vă informăm că în perimetrul Munților Țarcu, în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Teregova, UP II Râul Alb, pe versantul nordic al Culmii Poiana Înaltă / Culmea Fulgului, în valea pârâului Călina Mare au fost identificate prin studiul „Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018“), în urma observațiilor de pe teren, satelitare şi a discuţiilor cu reprezentanții Ocolului Silvic Teregova mai multe parcele silvice care îndeplinesc criteriile și indicatorii din O.M. 3397/2012.

Acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prezentat în imaginea următoare acoperă peste 100 ha.

pv-poiana-inalta-after

Imaginea Google Earth cu trupurile de pădure virgină/cvasivirgină este disponibilă la acest link.

 

Pentru acest trup de pădure, detaliem parcelele silvice în tabelul următor:

 

Pădure virgină și cvasivirgină Poiana Înaltă/ Pârâul Călina Mare

 

Parcela( UP II) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
84 A da Drum forestier în partea inferioară.
83 A da Drum forestier în partea inferioară.
83 B da Drum forestier în partea inferioară.
82 da 100 % virgină
81 B da Drum forestier în partea inferioară.
76 B da Drum forestier în partea inferioară.
75 B da De verificat
72 C da De verificat

Tabel: situația parcelelor din OS Teregova UP II Râul Alb, Poiana Înaltă, Pârâul Călina Mare

Fotografii din 2010 se pot vedea accesând linkul: https://goo.gl/photos/sgKEWU6itAGZaKqD6

Date fiind cele de mai sus, solicităm conform O.M. 3397/2012, în regim de urgență:

  1. Sistarea imediată a oricăror tăieri sau lucrări silvice în parcelele din tabelul de mai sus.
  2. Investigarea stării parcelelor din tabele privind respectarea criteriilor și indicatorilor din O.M. 3397/2012. Din informațiile de care dispunem, echipa WWF România a efectuat deja studii pentru aceste parcele (nu știm dacă pentru toate cele sesizate de noi) și au fost deja communicate Direcției Silvice, va rugăm deci să le luați în considerare.
  3. Încadrarea parcelelor din tabel în amenajamentul silvic în tipul I funcțional (TI), categoria funcţională „1,5j – păduri virgine“ și „1,5o – păduri cvasivirgine“, după caz, conform O.M. 3397/2012.

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prin includerea în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1417/11.07.2016.

Vă rugăm de asemenea să evitați accesarea/exploatarea acestor parcele chiar dacă au fost prevăzute tăieri conform amenajamentelor în derulare.

 

De asemenea, vă rugăm să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

Adresă privind aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică

Nr. 34 /30.09.2016

Adresă,

Referitoare la Proiectul de ordin pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică pentru sezonul 2017

 

Către

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Copie: alte ONG-uri, presă

 

Stimate doamne, stimați domni,

 

În legătură cu proiectul de ordin mai sus menţionat, dorim să vă comunicăm următoarele:

 

  1. Suntem de-a dreptul revoltaţi de cinismul care răzbate din acest ordin supus dezbaterii publice. Susţineţi că ‘Derogările nu se acordă dacă există riscul ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ de ordin calitativ sau cantitativ asupra populaţiei care face obiectul derogării.’ dar aprobaţi anual eliminarea unui procent semnificativ (9% la urs şi 12% la lup) din presupusul total al efectivelor speciilor protejate respective de pe cuprinsul ţării. Dorim să vă anunţăm că acest risc pe care îl enunţaţi există şi este maxim, în condiţiile în care în toţi anii anteriori s-au împuscat alte câteva mii de urşi şi lupi cu diverse metode (printre care nădirea), şi cu toate astea în majoritatea cazurilor unde s-au raportat cifre mari pe hârtie nu s-au atins cotele stabilite, cu toate strădaniile vânatorilor. Aceast lucru denotă faptul că numărul de animale raportat de către vânatori pe hârtie nu se regăseşte pe teren, în realitate.
  2. Ştim cu toţii că echipele ministeriale precedente (numite politic) au executat orbeşte în anii anteriori sarcinile primite de la mai marii vânatori ai partidelor ce i-au plantat acolo în funcţii (privind derogările pentru speciile aşa-zis protejate), însă de la noua garnitură de miniştri şi secretari de stat am avea pretenţia să nu vă lăsaţi aburiţi de cifrele aiuritoare prezentate de vânători prin intermediul unor institute/universităţi (chiar şi având avizul Academiei Române, probabil dat în totală necunoştinţă de cauză). Principiul prevenţiei ar trebui să vă îndemne să găsiţi o soluţie să acordaţi derogările doar dacă respectivele carnivore mari produc pagube (după producerea pagubelor şi nu înainte), şi nu pentru a rări anual efectivele speciilor în vederea satisfacerii poftelor vânatoreşti şi a obţinerii de trofee.
  3. Vă rugăm ca de acum înainte să faceţi public studiul anual de fundamentare şi evaluare a efectivelor populaţiilor de carnivore mari invocat pentru stabilirea derogarilor. Totodată explicăm mai jos de ce considerăm că cifrele sunt puternic umflate de către cei care le raportează (şi totodată beneficiarii acestor derogări).
  4. Evaluarea efectivelor de animale se face în cele mai multe cazuri pe baza urmelor observate în teren primăvara. În cazul lupilor care sunt foarte mobili şi pot parcurge chiar şi 100 km pe zi în căutarea/urmărirea prăzii, este foarte probabil ca urmele unui lup/unei haite să fie întâlnite şi raportate în mai multe fonduri de vânătoare alăturate, şi astfel cifrele raportate se multiplică. Practic, cifra totală obţinută însumând rapoartele tuturor fondurilor nu are nici o bază şi este cel mai probabil puternic umflată. Cum altfel ar fi ajuns şacalii şi/sau câinii sălbăticiţi să atace stâne, vite sau chiar animale sălbatice precum mistreţi (sau chiar zimbri, la Armeniş) daca nu prin lipsa lupilor din zonele respective? În privinţa pagubelor produse de lupi, puţinele cazuri izolate raportate nu justifică în nici un fel aprobarea omorârii câtorva sute de indivizi într-un an, ci pot fi adresate punctual în caz de nevoie.
  5. Şi în cazul urşilor considerăm că efectivele sunt umflate. Aceştia deşi preferă să îşi stabilească propriul teritoriu, pot migra în zonele învecinate dacă sunt deranjaţi (sub presiuni antropice) sau în căutarea hranei/prăzii, de asemenea şi prin nădire, putând fi la randul lor raportaţi de mai multe ori (acelaşi exemplar). Câte fonduri de vânătoare compară între ele datele obţinute în teren pentru a identifica exemplarele care migrează, spre a nu fi raportate de mai multe ori? În urma incidentului cu o turmă de oi traznită, în PN Retezat s-au adunat majoritatea urşilor din zonă la un festin, a reuşit cineva să-i numere exact? Oare, n-au venit şi din munţii învecinaţi (Godeanu, Cernei, Vâlcan)? Întrebarea noastră adresată ministerului este unde se pot ascunde 6500 de urşi în România şi pe unde se pot plimba pentru necesităţile speciei, unde găsesc aceştia circa 6500 de bârloguri, când pădurile seculare sunt decimate metodic şi devin treptat grădinărite, iar sute de vehicule motorizate cu ciupercari, ciobani, endurişti (sau şi mai rău: braconieri) zburdă nestingherite pe toate drumurile forestiere şi prin pajisti?
  6. În munţii Almăjului spre exemplu (Berzasca), s-a raportat 5 urşi deşi nu fusese zărită nici urmă, nici la evaluarea respectivă nici în anii precedenţi. Faptul a fost sesizat de către WWF administratorilor fondurilor de vânătoare. Evaluarea efectivelor de animale chiar de cei ce le vânează pentru plăcere/profit nu poate fi o justificare acceptabilă pentru aceste derogări.
  7. Un alt factor care afectează efectivele este fenomenul braconajului (a se vedea cazul ursului monitorizat de WWF braconat în Maramureş, care nu este singular). Braconierii nu au nevoie de derogări, iar exemplarele împuşcate sau prinse în capcane arareori sunt regăsite în vreo statistică oficială.
  8. Ce fel de distrugeri au produs pisicile sălbatice pentru a fi justificată eliminarea a sute de exemplare? Nu pot fi lăsate în pace? Sunt oare pisicile carnivore mari şi periculoase?
  9. În afara cotei de derogari aprobate prin acest ordin, nu suntem de acord cu permisele eliberate pentru împuşcarea caprelor negre (Rupicapra rupicapra). Vi se pare că în munţii noştri sunt prea multe?! Înmulţirea acestora sub protecţie pe teritoriul unor parcuri naţionale ar conduce şi la repopularea prin migrare a altor zone montane (ce nu au statut de parc şi regim de protecţie strictă), dacă nu ar fi decimate sistematic prin permiterea vânării speciei şi braconaj masiv cu tehnologie de ultimă oră. Includerea caprei negre sub protecţie strictă la nivelul întregii ţări este imperativă.
  10. Faptul că în România se perpetuează organizarea de vânători pentru obţinerea unor trofee (ale speciilor strict protejate pe plan european) are cu sigurantă impact negativ, atât de ordin calitativ cât şi cantitativ asupra acestor specii. Ne poate asigura cumva ICAS, Universtatea Transilvania sau Academia Română că acesta nu este şi semnificativ? Un procent cu două zecimale din presupusele efective raportate (şi aşa umflate) este sau nu semnificativ (mai ales când vorbim de doar câteva mii de exemplare, cărora le este redus în mod constant habitatul)??

 

În speranța că doriţi să generaţi o dezbatere reală pe subiect, vă solicităm să trataţi cu toată seriozitatea această problemă a vânării speciilor protejate în cadrul grupului de lucru special constituit şi să afişaţi o maximă transparenţă în privinţa datelor de care dispuneţi şi a deciziilor pe care le veţi considera oportune, bazate pe fapte şi cifre reale.

 

 

pv-higeg-noatenu-after

Sesizare păduri virgine Valea Hideg, OS Teregova

Asociația Altitudine și Agent Green atenționează factorii responsabili cu privire la necesitatea conservării pădurii virgine existente (peste 350 ha încă în picioare, neacoperite și neidentificate prin studiul PIN-Matra) în bazinul hidrografic ale pârâului Hideg, OS Teregova, UP III Higeg-Noatenu, conform O.M. 3397/2012.

Nr. 31 /22.09.2016

Sesizare,

Referitoare la păduri virgine/cvasivirgine din zona Munților Țarcu, Râul Hideg, OS Teregova UP III Higeg-Noatenu

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, WWF Romania, alte ONG-uri

 

Stimate doamne, stimați domni,

 

Vă informăm că în perimetrul Munților Țarcu, în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Teregova, UP III Higeg-Noatenu, pe versantul sudic al muntelui Vişa-Vulturul, în valea Râului Hideg (pe malul drept tehnic) au fost identificate în urma observațiilor de pe teren, satelitare şi a discuţiilor la sediul ocolului silvic mai multe parcele silvice care îndeplinesc criteriile și indicatorii din O.M. 3397/2012.

Acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prezentat în imaginea următoare acoperă peste 350 ha, și nu a fost identificat prin studiul Pin-Matra („Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018“). Totuşi, câteva dintre parcele (dar nu toate, doar cele din partea superioară a văii de la 77A la 81B) au fost încadrate corect ca şi păduri virgine/cvasivirgine în amenajamentul silvic curent.

pv-higeg-noatenu-after

Imaginea Google Earth cu trupurile de pădure virgină/cvasivirgină este disponibilă la acest link.

Conturul poligonului ce considerăm că îndeplineşte criteriile și indicatorii O.M. 3397/2012 (cu verde) poate fi descărcat de aici: poligon Higeg Noatenu.

Pentru aceste trupuri de pădure, detaliem parcelele silvice în tabelul următor:

 

Pădure virgină și cvasivirgină Higeg Noatenu

Parcela( UP III) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
64 B da 100 % virgină
65 A da Drum de tractor pe vale.
65 B da 100 % virgină
65 N Enclavă
66 A da Drum de tractor pe vale.
66 B da 100 % virgină
67 A da 100 % virgină
67 B da 100 % virgină
69 A da 100 % virgină
69 B da 100 % virgină
70 A da 100 % virgină
70 B da 100 % virgină
70 V Enclavă
71 A da 100 % virgină
71 B da 100 % virgină
72 da 100 % virgină
73 A da 100 % virgină
73 B da 100 % virgină
74 A da 100 % virgină
74 B da 100 % virgină
76 A da 100 % virgină
76 B da 100 % virgină
77 A da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
77 N Pădure afectată de factori naturali
77 N2 Pădure afectată de factori naturali
78 A da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
78 B da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
78 C da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
79 A da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
79 B da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
80 A da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
80 B da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
81 A da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament
81 B da 100 % virgină, încadrată ca atare în amenajament

Tabel: situația parcelelor din OS Teregova UP III Higeg-Noatenu, Râul Hideg

 

Este de neînțeles că nici una din aceste parcele nu a fost evidențiată de studiul PIN Matra, deşi studiul a identificat păduri virgine pe versantul opus şi pe valea Hideg nu exista drum de acces mai sus de borna silvică 119, la vremea respectivă.  Acest lucru denotă lacune mari ale studiului PIN Matra.

Mai menţionăm că extinderea drumului forestier pe valea Higeg prin parcelele 65A şi 66A după 2010 a însemnat şi distrugerea pe câteva sute de metri în amonte a specificului natural al văii cu caracteristici de padure virgină. Fotografii din 2010 se pot vedea accesând linkul: https://goo.gl/photos/UpwPVYin4uV7jGJD6, dar între timp unele zone au fost alterate de exploatare.

 

Date fiind cele de mai sus, solicităm conform O.M. 3397/2012, în regim de urgență:

  1. Sistarea imediată a oricăror tăieri sau lucrări silvice în parcelele din tabelul de mai sus.
  2. Investigarea stării parcelelor din tabele privind respectarea criteriilor și indicatorilor din O.M. 3397/2012.
  3. Încadrarea tuturor parcelelor din tabel în amenajamentul silvic în tipul I funcțional (TI), categoria funcţională „1,5j – păduri virgine“ și „1,5o – păduri cvasivirgine“, după caz, conform O.M. 3397/2012 (cu menţiunea că cele din partea superioară a văii au fost incluse deja).
  4. Stoparea extinderii drumului forestier în amonte pe Valea Higeg.

 

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență acest trup de pădure virgină/cvasivirgină, conectat de altfel cu alte trupuri asemenea, adiacente, în UP II Râul Alb şi UP IV Higeg-Bărănel (identificate de WWF) şi pentru a le include împreună în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine ca şi o zonă compactă.

Vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea acestor parcele chiar dacă au fost prevăzute tăieri conform amenajamentelor în derulare.

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Sesizare pădure virgină în Valea Cuntu – OSE Caransebeș

Asociația Altitudine și Agent Green atenționează factorii responsabili cu privire la necesitatea conservării pădurii virgine existente (90 hectare încă în picioare, neacoperite și neidentificate prin studiul PIN-Matra) în bazinul hidrografic ale pârâului Cuntu (Sebeșel), OSE Caransebeș, UP VI Cuntu, conform O.M. 3397/2012.

Nr. 24 /08.06.2016

Sesizare,

Referitoare la pădurile virgine/cvasivirgine din zona Munților Țarcu, Valea Cuntu

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”

Ocolul Silvic Experimental Caransebeș

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, WWF Romania, alte ONG-uri

Stimate doamne, stimați domni,

Vă informăm că în perimetrul Munților Țarcu, în fondul forestier administrat de INCDS “Marin Drăcea” prin Ocolul Silvic Experimental Caransebeș, UP VI Cuntu, în zona de pădure apropiată golului de munte Cuntu, a fost identificat în urma observațiilor de pe teren și satelitară un trup de pădure virgină și cvasivirgină ce îndeplinește criteriile și indicatorii din O.M. 3397/2012.

Acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prezentată în imaginea următoare acoperă peste 90 ha, și nu a fost identificat prin studiul Pin-Matra („Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018“).

Padure virgina Cuntu V after

Coordonatele poligonului trupului de pădure ce îndeplinește criteriile și indicatorii O.M. 3397/2012 (evidențiat cu verde) pot fi descărcate de aici: poligon Cuntu.

Fotografii privind situația pădurii se pot vedea accesând linkul:

https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/6293680605399137041?authkey=Gv1sRgCI-izYf8qqasAQ

Pentru acest trup de pădure, detaliem parcelele silvice în tabelul următor:

Pădure virgină și cvasivirgină Cuntu

Parcela( UP VI) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
78 B da Drum utilitar pe culmea limitrofă
79 B da Drum utilitar pe culmea limitrofă
 81 B da 100 % virgină
81 C da Drum utilitar în parcelă
82 B da 100 % virgină
82 C da Padure tânară
82 V da Enclavă (parțial împadurită)
83 B da 100 % virgină
83 C da 100 % virgină
84 B da Drum pe culmea limitrofă

Tabel: Situația UA din UP VI Cuntu, OSE Caransebeș, capătul văii pârâului Cuntu (Sebeșel)

 

Este de neînțeles că această pădure neatinsă de lucrări silvice nu a fost evidențiată de studiul PIN Matra, dar nici pădurile învecinate (Pădurea Virgină din Valea Olteana/ OS Oțelu Roșu – la nord, cuprinsă în sesizarea noastră nr. 7 / 22.02.2016 și Pădurea Virgină Muroniu-Baloșu/ OS Teregova – la sud, cuprinsă în sesizarea noastră nr. 23 / 07.06.2016) nu au fost identificate corespunzător (cu excepția unui poligon doar într-un sfert din padurea virgină din Valea Olteana). După cum se poate vedea în explicațiile din imaginea prezentată, la poalele Muntelui Țarcu în zona limitrofă pajiștilor alpine s-au conservat păduri virgine și cvasivirgine care formează o bandă continuă ce se întinde pe cuprinsul mai multor ocoale și unități administrativ-teritoriale, și măcar aceste păduri din situl Natura 2000 Munții Țarcu ar trebui protejate.

Date fiind cele de mai sus, solicităm conform O.M. 3397/2012, în regim de urgență:

  1. Sistarea imediată a oricăror tăieri sau lucrări silvice în parcelele din tabelul de mai sus.
  2. Încadrarea parcelelor din tabel în amenajamentul silvic în tipul I funcțional (TI), categoria funcţională „1,5j – păduri virgine“ și „1,5o – păduri cvasivirgine“, după caz, conform O.M. 3397/2012.

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență aceste trupuri de pădure rămase în stare virgină/cvasivirgină și pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine,  și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea lor chiar dacă au fost prevăzute  tăieri conform amenajamentelor în derulare.

De asemenea, vă rugăm să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Sesizare păduri virgine în bazinul Râului Lung – OS Teregova

Asociația Altitudine și Agent Green atenționează factorii responsabili cu privire la necesitatea conservării pădurilor virgine existente (mai multe sute de hectare încă în picioare, neacoperite și neidentificate prin studiul PIN-Matra) în bazinele hidrografice ale pâraielor Muroniu, Baloșu, Roșia, Drăganul și Izvorul Rece (afluenți ai Râului Lung) , OS Teregova UP I Răul Lung, conform O.M. 3397/2012.

Nr. 23 /7.06.2016

Sesizare,

Referitoare la pădurile virgine/cvasivirgine din zona Munților Țarcu, Râul Lung

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, WWF Romania, alte ONG-uri

Stimate doamne, stimați domni,

Vă informăm că în perimetrul Munților Țarcu, în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Teregova, UP I Râul Lung, în zona de pădure apropiată golului de munte Baloșu-Zănoaga, în bazinele hidrografice ale pâraielor Muroniu, Baloșu, Roșia, Drăganul și Izvorul Rece (afluenți ai Râului Lung) au fost identificate în urma observațiilor de pe teren și satelitare trei trupuri de pădure virgină și cvasivirgină ce îndeplinesc criteriile și indicatorii din O.M. 3397/2012.

Aceste trupuri de pădure virgină/cvasivirgină prezentate în imaginea următoare acoperă fiecare o suprafață de peste 100 de ha, și nu au fost identificate prin studiul Pin-Matra („Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018“).

PV Raul Lung

Imaginea Google Earth cu trupurile de pădure virgină/cvasivirgină este disponibilă la acest link.

Coordonatele poligoanelor care considerăm că îndeplinesc criteriile și indicatorii O.M. 3397/2012 (evidențiate cu verde) pot fi descărcate de aici: poligoane Râul Lung.

Fotografii privind situația pădurii se pot vedea accesând linkul:

https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/6293441434010428401?authkey=Gv1sRgCI6-9836sNfr-gE

Pentru aceste trupuri de pădure, detaliem parcelele silvice în tabelele următoare:

Trup 1,  Pădure virgină și cvasivirgină Muroniu-Baloșu

Parcela( UP I) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
40 B de verificat  Parcursă cu taieri progresive și afectată  în proporție de 50%, se poate subparcela pt. includere în TI. Din restul de pădure se poate delimita o zonă tampon (cvasivirgină în 30-70 ani).
41 A de verificat Parcursă cu taieri progresive și afectată  în proporție de 50%, se poate subparcela pt. includere în TI. Din restul de pădure se poate delimita o zonă tampon (cvasivirgină în 30-70 ani).
41 B da 100 % virgină
42 da 100 % virgină
43 A da 100 % virgină
43 B da grohotis
43 C da 100 % virgină
44 A da 100 % virgină
44 B da 100 % virgină
44 C da Tăieri conservare <10%,  în partea inferioară.
49 B da Tăieri conservare <10%, în partea inferioară
49 C de verificat da În imaginile din aer apare intactă.
49 D de verificat da În imaginile din aer apare intactă.
50 B de verificat da În imaginile din aer apare intactă.
50 D de verificat da În imaginile din aer apare intactă.
51 C da 100 % virgină

Tabelul 1: situația parcelelor din OS Teregova UP I Râul Lung, pâraiele Muroniu și Baloșu

 

Trup II,  Pădure virgină și cvasivirgină Drăganu-Roșia

Parcela( UP I) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
66 A da Tăieri conservare <10%, în partea vestică
66 B da Tăieri conservare <10%, în partea vestică
66 N da Enclave (poieni)
67 A da Tăieri conservare <10%
67 B da Tăieri conservare <10%, în partea inferioară.
67 C da 100 % virgină
67 N, V da Ravene, enclave împădurite
68 de verificat Parcursă cu taieri progresive și afectată  în proporție de 30%, se poate subparcela pt. includerea părții superioare (ce a rămas în picioare) în TI. Din restul de pădure se poate delimita o zonă tampon (cvasivirgină în 30-70 ani).
70 A de verificat Parcursă cu taieri progresive, jumătatea superioară este rămasă in picioare. Se poate subparcela pentru includere în TI.
71 A de verificat Parcursă cu taieri progresive și afectată  în proporție de 30%, se poate subparcela pt. includerea părții superioare (ce a rămas în picioare) în TI. Din restul de pădure se poate delimita o zonă tampon (cvasivirgină în 30-70 ani).
71 B da 100 % virgină

Tabelul 2: situația parcelelor din OS Teregova UP I Râul Lung, pâraiele Drăganu și Roșia

Trup III,  Pădure virgină și cvasivirgină Izvorul Rece-Culmea Zănoaga

Parcela( UP I) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
83 A da Parcursă cu taieri și afectată  în partea superioară se poate subparcela pt. includerea părții compacte ce a rămas în picioare în TI. Din restul de pădure se poate delimita o zonă tampon (cvasivirgină în 30-70 ani).
83 B da 100 % virgină
83 C da 100 % virgină
84 A da 100 % virgină
84 B da 100 % virgină
84 C da 100 % virgină
85 B da 100 % virgină
86 B da 100 % virgină
87 C da 100 % virgină
91 B da În imagini apare intactă
92 B da În imagini apare intactă

Tabelul 3: situația parcelelor din OS Teregova UP I Râul Lung, Izvorul Rece-Culmea Zănoaga

Este de neînțeles că nici una din aceste suprafețe nu au fost evidențiate de studiul PIN Matra, mai ales că la data efectuării acestui studiu unele parcele erau încă virgine, dar între timp au fost afectate cu lucrări de conservare sau chiar progresive. Acest lucru denotă lacune ale studiului PIN Matra, și arată faptul că solicitările noastre exprimate prin adresa nr. 22/31.05.2016 trimisă către MMAP  și  Grupul de Lucru pentru păduri sunt pe deplin justificate.

Date fiind cele de mai sus, solicităm conform O.M. 3397/2012, în regim de urgență:

  1. Sistarea imediată a oricăror tăieri sau lucrări silvice în parcelele din tabelele 1, 2, 3 de mai sus.
  2. Investigarea stării parcelelor din tabele privind respectarea criteriilor și indicatorilor din O.M. 3397/2012 și subparcelarea celor afectate parțial (acolo unde este cazul) pentru includerea zonelor de pădure pluriene neafectate până în prezent în noi subparcele, care să fie protejate conform OM 3397/2012 și alăturate trupurilor de pădure virgină/cvasivirgină principale.
  3. Încadrarea parcelelor din tabelă și a subparcelelor rezultate aplicând punctul 2 (de mai sus) în amenajamentul silvic în tipul I funcțional (TI), categoria funcţională „1,5j – păduri virgine“ și „1,5o – păduri cvasivirgine“, după caz, conform O.M. 3397/2012.

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență aceste trupuri de pădure rămase în stare virgină/cvasivirgină și pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine,  și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea lor chiar dacă au fost prevăzute  tăieri conform amenajamentelor în derulare.

De asemenea, vă rugăm să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

 

Ziua Munților Tarcu – Comunicat de presă

Astăzi 24 Mai, este Ziua Europeană a Parcurilor, în această săptămână se aniversează natura în întreaga Europă.

În weekend s-a sărbătorit și la noi Ziua Munţilor Ţarcu, pentru prima dată.

S-au implicat și au participat peste 320 de iubitori ai muntelui în mai multe locuri diferite: la Poiana Mărului, în Valea Craiului, pe Muntele Mic, la Cuntu, pe Vârful Ţarcu și chiar pe Bloju!

În Poiana Mărului, Ziua Munţilor Ţarcu a fost organizată de voluntarii Asociației Altitudine, care a organizat 12 ateliere pentru cei peste 150 de copii veniți cu microbuzele școlare din Măru, Rusca Montană, Teregova, Vârciorova şi Armeniş. Sâmbata trecută copii au trăit – unii pentru prima dată – emoția vitezei alunecând pe tiroliana de 50 de metri, senzația plutirii în caiace pe lac, vibrația corzii arcului în momentul în care se eliberează săgeata, plăcerea plimbărilor printre mestecenii proaspăt înfrunziți sau a rulajului cu mountain-bike pe drumuri de munte. Au montat și demontat corturi, au explorat pe bicicletă împrejurimile Poienii Mărului, au făcut plimbări cu caiacul pe lacul de acumulare din Poiană, au fost iniţiaţi în tainele tirului cu arcul, au parcurs Traseul Tematic „La mesteceni”, admirând de la înălţime perspectiva Poienii Mărului şi au observat îndeaproape vieţuitoarele din natură însoţiţi de biologi voluntari. Au mai avut ocazia să înveţe despre formarea norilor şi a vântului şi au făcut baloane uriaşe de săpun, au învăţat cum să folosească echipamentul montan în drumeţie, şi au învăţat să facă bijuterii din diferite materiale reciclate sau adunate din natură.

La prânz, s-a organizat  la primitoarea pensiune Vilador o expoziţie cu alimente sănătoase pregătită cu ajutorul elevilor. Copiii au prezentat cu mândrie diferite sortimente de brânzeturi, iaurt şi unt, siropuri şi gemuri delicioase, cozonaci şi împletituri pregatite de acasă, din familie după reţete tradiţionale, și aduse la Ziua Munților Țarcu pentru a sărbători împreună gustul naturii. La pensiune s-au pregatit la foc mic și 2 ceaune cu tocăniță, așa că după refacerea rezervelor de energie, copii au continuat activitățile și în a doua parte a zilei. Astfel, fiecare copil a avut ocazia să participe sâmbătă la 4 activități diferite din cele 12 disponibile.

În a doua parte a zilei ni s-a alăturat şi echipa Câinii de Salvare S.A.R. Gugulania care au prezentat copiilor câteva momente din viata câinilor de cautare-salvare.

 

În paralel, în partea cealaltă a muntelui pornind din Valea Craiului și până pe Muntele Mic s-au întrecut să alerge la deal participanții la prima ediţie a concursului de alergare montană Muntele Mic Vertical Race, organizat de Clubul Sportiv Tibiscus şi Hoinarii. 72 de concurenţi, dintre care 22 de fete, s-au aliniat la start iar cei mai rapizi au urcat diferenta de nivel de 1000 m în 45 de minute. Rezultatele sunt disponibile pe pagina concursului.

 

Duminică a fost ziua excursiilor. Alpinistul Cornel Galescu şi Clubul Montan Caransebeş au organizat o drumeţie la Vârful Ţarcu (2190 m), iar din Poiana Mărului s-a urcat cu Rangeri Juniori spre Vârful Bloju până în golul alpin la 1700 m, de unde se vede Vârful Gugu. Muntele e iubit şi oferă bucurie la orice vârstă, cei care au mers pe vârf sunt iubitori ai muntelui de la 5 şi 81 de ani!

Pentru că ne place muntele și natura, încă din 2007 Asociația Altitudine a propus înființarea Parcului Național Țarcu, care din păcate nu s-a concretizat. Țarcu a devenit totuși arie protejată sit Natura 2000 odată cu aderarea la uniune și implementarea rețelei Natura 2000.

 

Din 1995 încoace sărbatorim 24 Mai Ziua Parcurilor în Europa. Federația Europarc a „nășit” această zi pentru că a fost ziua în care Suedia fonda primele parcuri nationale de pe continent, în 1909.

În România, profesorii Alexandru Borza și Emil Racovița au pus bazele primul parc național – Retezatul – în 1935.

Deși avem natura cea mai bogată, România este codașă la a o proteja, iar acest aspect ar trebui să ne preocupe pe toți. Suntem încă singurul stat din uniune care nu alocă fonduri pentru administrarea ariilor protejate, lăsând această sarcină în seama Romsilva, a altor entități private și a ONGurilor.

Noi anul acesta de ziua parcurilor raportăm o mică victorie. Ca urmare a demersurilor asociației Altitudine, Romsilva și Ministerul Mediului au confirmat recent stoparea exploatărilor și instituirea protecției în 419 ha de padure virgină și cvasivirgină din bazinul râului Olteana, Munții Țarcu.

 

Ziua Munţilor Ţarcu a fost organizată de Asociația Altitudine Filiala Banat în calendarul evenimentelor Europarc European Day of Parks 2016 – „Gustul Naturii” și în cadrul proiectului Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, derulat cu susținerea financiară a Fundaţiei pentru Parteneriat şi MOL România. Mulţumim partenerilor, cluburilor şi asociaţiilor care au făcut ca 21 mai sa fie o adevărata sărbătoare în Munţii Ţarcu: Pensiunile Vila Dor, Vila Şucu şi Pensiunea Florina din Poiana Mărului, Clubul Sportiv Tibiscus, Clubului Montan Caransebeş, Clubul de Turism Concordia Lugoj, Asociaţia Bio-Team, Salvamont Caraș-Severin, Asociația Câinii de Salvare S.A.R. Gugulania, Clubul Sportiv Tibiscus și Clubul Montan Caransebeș.  Mulţumim în egală măsură voluntarilor şi şcolilor partenere, care au sprijinit deplasarea elevilor în Poina Mărului: Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie” Teregova, Şcoala Gimnazială Măru, Şcoala Gimnazială Rusca Montană, Școala Gimnazială Armeniș şi Școala Gimnazială Turnu Ruieni.

În cele cinci ediții ale acestui proiectului Ranger Junior, peste 1300 de elevi au participat la lecții despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu în școli și în natură, 230 de elevi au participat la diferite concursuri, 140 de elevi au participat la tabere Ranger Junior în Munții Țarcu, unii dintre ei reprezentând chiar Situl Natura 2000 Munții Țarcu la Taberele Internaționale ale Rangerilor Juniori organizate de către Federația Europarc în diferite parcuri naționale din Europa.

Linkuri media:

 

Pagina evenimentului pe Facebook – cu multe poze

Poze Altitudine – Ziua Muntilor Tarcu Poiana Mărului

Poze excursie Bloju 

Poze Șerban Sâmbotelecan – Ziua Muntilor Tarcu Poiana Mărului

Poze Muntele Mic Vertical Race

Poze excursie aniversară la Vf. Țarcu – Club Montan Caransebeș