- Home
- Home
- Natura 2000
- Descriere
- Administrație
- Ranger Junior
- Proiecte
- Ecoturism în Ţarcu
- Resurse
- Legislaţie
- Studii de caz
- PUZ domeniu schiabil Nedeia
- Caz microhidrocentrale (MHC) Alset Energy
- Lucrari Colcear Servcom la Poiana Mărului – 2014
- Rezilierea contractului de administrare ROSCI0126
- Construcţie ilegală Dunca
- Cazul pădurii virgine din valea Olteana
- Cazul pădurii virgine de pe Culmea Pleșa – OS Teregova
- Cazul pădurilor virgine din bazinul Râului Lung
- Cazul pădurii virgine din Valea Cuntu – OSE Caransebeș
- Cazul pădurii virgine din Valea Higeg, UP III (versant nordic)
- 1700 ha păduri virgine în Valea Higeg
- Lucrări ilegale Dunca pe Muntele Mic
- Caz microhidrocentrale Balkan – bazinul Sebeş
- Tăierile de pădure
- Cazul pădurii virgine din PN Domogled Valea Cernei, OS Băile Herculane, cătunul Prisăcina
- Sesizare drum ilegal PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane
- Sesizare păduri virgine OS Mehadia, Izvoarele Nerei
- Sesizare păduri virgine OS Oțelu Roșu
- Sesizare păduri virgine P. N. Domogled-Valea Cernei și Geoparcul Platoul Mehedinți
- Sesizare păduri virgine din munții Țarcu, OS Teregova UP V Hidigel
- Adresa paduri virgine in P. N. Cheile Nerei – Beuşniţa
- Adresă zone protecţie păduri virgine P. N. Domogled – Valea Cernei
- Sesizare păduri virgine O.S. Baia de Aramă, P.N. Domogled – Valea Cernei
- Documente
- Legături utile
- Susțineți-ne!
- Imagini
- Contact
1700 ha păduri virgine în Valea Higeg
1. Aveam 1700 ha de păduri virgine in situl Natura 2000 Munții Țarcu pe Valea Higeg, în 2012.
Dintre acestea, doar 260 ha se regăsesc în 2017 în Catalogul Pădurilor Virgine.
Catalogul este disponibil aici (si nu a mai fost actualizat intre timp pentru zona noastră):
apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Catalog-paduri-virgine-si-cvasivirgine-martie-2018.xlsx
În 2012, erau 1700 ha de păduri seculare virgine pe Valea Higeg, toate ale statului, administrate de RNP Romsilva. Valea Higeg despre care vorbim este în jurisdicția Ocolului Silvic Teregova, Direcția Silvică Caraș-Severin și cuprinde parcele din UP III și UP IV.
Afirmatia de mai sus poate părea hazardată, pentru cine nu cunoaște situația în teren. Noi am fost acolo in 2010 și am văzut acele păduri.
Imagini din 2010 (această zonă a fost parțial alterată) : https://goo.gl/photos/UpwPVYin4uV7jGJD6
Imagini din 2011: https://photos.app.goo.gl/c8A19afPJGWiMKgz1
Pe lângă dovezile foto care să sprijine această afirmație, există și studii.
Între timp, o parte (semnificativă) a fost exploatată de RNP chiar în mijlocul văii. Alte exploatări au avut loc în văile adiacente. S-au accesat zeci de parcele, dar nu toate. Câte au mai rămas oare din cele 1700 ha?
Imagini din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366
Dintre parcelele din Valea Higeg, doar o mică parte (25 parcele totalizând 260 ha) sunt incluse în catalog.
Restul până la 1700 ha unde sunt, si ce s-a întâmplat cu ele ?!
Asta încercăm să prezentăm cu acest articol, și totodată să atragem atenția că mai sunt încă sute de hectare de pădure virgină/cvasivirgină în Valea Higeg, neprotejate și în pericol de a fi exploatate.
Ele sunt deja incluse pe listele parchetelor de exploatare din perioada imediat următoare, și dacă nu găsim acum în ceasul al XIII-lea soluții să le protejăm, vor fi accesate în cel mai scurt timp și pierdute definitiv.
2. Studiile
Spuneam ca au fost 1700 ha in 2012. Există mai multe studii care tratează pădurile virgine de pe Valea Higeg, și atestă asta.
Le vom prezenta mai jos în ordine cronologică doar pe cele din mileniul III, deoarece studiile mai vechi nu aveau în vedere și nu evidențiau conceptul de pădure seculară virgină/cvasivirgină, definit abia spre sfărșitul secolului trecut – virgin/old growth forest (En), foret vierge (Fr) sau Urwald (De).
2.1 Studiul Pin-Matra din 2001-2005
În primul rând, avem studiul Pin-Matra sau mai exact studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, disponibil aici:
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-pin-matra-padurile-virgine-din-romania/2068
Doar că în privința celor 1700 ha de pe Valea Higeg acest studiu este insuficient, acoperind doar o mică parte din ele.
Nu ne dăm seama din ce motive (putem doar presupune), nu doar în Valea Higeg dar și în toată zona pe care am acoperit-o noi (adică pădurile din Situl Natura 2000 Munții Țarcu) studiul a fost o mare dezamăgire…
Nu doar că cei responsabili pentru aceasta zonă (Dr. ing. Eugeniu – Corneliu Frățilă) nu au fost în teren (decât poate punctual, în câteva locuri), dar nici macăr nu au consultat amenajamentele și datele de la ocoalele silvice din zona cărora au efectuat cercetarea.
Dacă ar fi centralizat datele de la ocoale și din teren pe bune, nu ar fi fost posibil să fie omise parcelele următoare (cu pădure virgină):
– cele din UP III din amonte de borna silvică 118 (parcelele 65A – 81B). În deceniul trecut nu exista nici un acces pe vale în amonte de această bornă, iar pădurea era intactă, neatinsă de mâna omului.
– cele din UP IV de la 77A la 84A, intre bornele 142 si 154 – și acestea au fost neatinse până în 2013/2014, fiind pe partea opusă a văii și neexistând vreun drum care să traverseze râul.
Au rezultat niste poligoane Pin-Matra, însă pe Valea Higeg acestea au acoperit doar o mică parte din toată pădurea seculară virgină prezentă în zonă la acea vreme.
Poligoanele Pin-Matra de pe Valea Higeg (fără a lua în calcul și văile afluenților Pârâul Strungii și Valea Tătarului) acoperă doar parcele din UP IV (versantul stâng tehnic), și nimic din UP III !!!
Era cuprins întregul versant stâng tehnic în amonte de borna silvică 154 (deci parcelele 85-91 din UP IV) și mai în aval doar parcelele limitrofe golului alpin (si aici avem doar B-urile de la 77B la 84B din UP IV, care ca și suprafață constituie doar 20% din pădurea dintre răul Higeg și golul de munte Mânioasa).
2.2 Studiile pentru Lista siturilor candidat UNESCO identificate în România
Aceste studii au fost efectuate de către dl. Iovu Biriș și colaboratorii în perioada 2012-2014 și s-au concretizat prin raportul „Ancient beech forests of Romania – the preliminary identification of potential nomination areas for the World Heritage List. Project Report (contract no.8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz-ICAS), București, 250 p.„, în care regăsim Valea Higeg cu cele 1727 ha în Tabelul 1 și Figura 4 (pag. 14-15).
Raportul este disponibil aici: Final Report_english_rev.
Ulterior, raportul a fost sintetizat Într-un articol de specialitate, publicat de revista Bucovina Forestieră, Nr.14(1): 77-85, 2014,
„Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO”, disponibil la acest link:
http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2014/14%281%29/fagetele-primare-din-romania.pdf
Articolul prezintă faptul că în 2012 pe Valea Higeg (împreună cu afluenții săi sudici Pârâul Strungii, Valea Tătarului, Valea Bărănel și Ogașul Bănesii) existau 1700 ha de păduri virgine, plasând această vale în poziția a IV-a pe Lista siturilor candidat UNESCO ale României (pag. 82)
Arealul celor 1727 ha era descris în felul următor și reprezentat pe hărțile topografice și silvice astfel (aceste hărți au fost anexate raportului sus-menționat) :
Valea Higeg – document descriptiv (scurtă descriere, localizare, statut, caracterizare a vegetației forestiere)
Hartă topografică Valea Higeg – fișier PDF cu imaginea de mai jos.
Hărțile arboretelor din UP III și UP IV
Cităm din articol – Bucovina Forestieră, Nr.14(1): p.83, 2014: ‘Ulterior, propunerile de situri candidat ale tuturor ţărilor participante la acest proces au fost discutate în cadrul reuniunilor la nivel de experţi. În cazul României s-a recomandat ca propunerea să se limiteze la 5-6 nominalizări, propunându-se unirea siturilor apropiate, anvelopate printr-o zonă tampon. Această propunere s-a concretizat în următoarea listă restrânsă:
1. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei + Coşava Mică (actualmente fără statut de protecţie) – un sit cu cele 2 poligoane, încon-
jurat de o zonă tampon comună.
2. Cozia – un sit cu cele 2 poligoane, de largit poligonul din vest, de exclus zonele cu pajişti o zonă tampon comună.
3. Rezervaţia Naturală Cheile Nerei – preferabil de inclus totul într-un singur poligon, inclusiv chei, stancării cu o zonă tampon în jurul sitului.
4. Valea Cernei + Cernişoara + Valea Higeg – de extins poligoanele până în alpin, incluse într-o singură zonă tampon.
5. Strâmbu Băiuţ + Groşii Ţibleşului – o singură zonă tampon, sit pentru conexiunea cu Ucraina.
6. Rezervaţia Naturală Pădurea Pleşu – în cazul în care poate fi extinsă şi asigurată o zonă tampon.
7. Pădurea Şinca – dacă poate fi extinsă, dacă există sprijin pentru declararea ca arie protejată la nivel naţional şi dacă se poate asigura o zonă tampon.’
Ne întrebăm de ce oare Valea Higeg nu a fost inclusă în propunerea finală a României pentru Lista siturilor UNESCO, deși avem declarate aici deocamdată 260 ha, dar alte câteva sute de ha reprezintă parcele neparcurse și neaccesate, deci potențiale păduri virgine?!
2.3 Noul amenajament silvic al OS Teregova (2014)
Specialiștii care au refăcut amenajamentul silvic în 2014 au avut cunoștintă de OM 3397/2012 și aplicând criteriile au găsit și inclus în T1 non-intervenție câteva parcele cu păduri virgine:
– parcelele Pin-Matra de la 85A la 91 (din UP IV)
– în plus față de cele identificate prin studiul Pin Matra, parcelele de la 76A la 81A din UP III.
Practic, s-a protejat capătul superior al vaii, în amonte de borna silvică 143 pe versantul drept și în amonte de borna 154 pe versantul stâng, alcătuit din păduri virgine aflate la mare altitudine și conținând arbori de calitate inferioară (IV, asta însemnând și o exploatare nerentabilă).
Acest lucru este lăudabil, însa la fel de adevarat este că specialiștii implicați au lucrat cu două măsuri: restul parcelelor (chiar și cele neatinse, cu excepția poligoanelor Pin-Matra) pe care le luăm în discuție în cadrul celor 1700 ha din Lista siturilor candidat identificate în România au fost incluse în planul de exploatare din amenajamentul curent.
Astfel că din cele 1700 ha, în momentul de față sunt protejate doar 260 ha (25 de parcele) și se dorește exploatarea multor parcele încă neatinse, în ambele UP-uri de pe cele două maluri ale râului Higeg, toate conținând păduri seculare virgine cu lemn de calitatea a III-a, numai bun de facut profit.
Nu sunt protejate în prezent, și sunt în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de la 64B și 65A la 74A și 74B, din UP III. În legatură cu acestea, am trimis sesizarea 31/22.09.2016 instituțiilor abilitate (Garda Forestieră, minister, RNP) și exploatările au fost sistate în așteptarea studiului necesar.
La fel, nu sunt protejate în prezent și în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de pe versantul sudic (stâng) de la 77A la 84A din UP IV, iar aici trebuie să detaliem:
a) Din păcate, unele dintre ele au fost partial accesate în 2013-2014, în amenajamentul anterior. OS Teregova a intrat în parcelele 74-76, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A și a exploatat mii de m3, în vecinatatea râului. S-a exploatat doar în treimea inferioară lângă râu pe versantul sudic (stâng) al văii.
b) Ce și unde s-a exploatat se poate observa la fața locului, dar și cu imaginile satelitare (Sentinel, Google Maps), etc.
c) În 2014, reînnoirea amenajamentului a implicat și o subparcelare.
Deși parcelele 80A-84A din UP IV au fost accesate in 2013-2014 in amenajamentul precedent, la refacerea acestuia (deci in amenajamentul actual) unele dintre ele au fost subparcelate și au re-devenit păduri virgine, astfel:
– 80A (anterior) se împarte în 80C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 80A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 81A (anterior) se împarte în 81C (accesată lângă râu, 170-0.5-3) și 81A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 82A (anterior) se împarte în 82C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 82A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 84A (anterior) se împarte în 84C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 84A (neatinsă, mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 81A (anterior) se împarte în 81C (accesată lângă râu, 170-0.5-3) și 81A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 82A (anterior) se împarte în 82C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 82A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 84A (anterior) se împarte în 84C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 84A (neatinsă, mai sus pe versant 170-0.8-3)
– 83A nu s-a subparcelat (din păcate, ar trebui subparcelată la fel ca celelalte, la studiu).
d) Se poate constata din imaginile satelitare recente (2018) și probabil realitatea din teren confirmă ca parcelele actuale 77A, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A din UP IV nu cuprind suprafețe exploatate în trecut, și deci sunt constituite din păduri virgine.
e) acest lucru se poate verifica și evaluând/comparând indicii de consistență (K) ai arboretelor cuprinse în parcelele 80A, 81A, 82A, 84A (toate având K=0.8, deci fiind potențiale păduri virgine) cu cei ai parcelelor adiacente 80C, 81C, 82C, 84C (brăcuite și având K 0.5 sau 0.6).
f) Punctul fierbinte în momentul de față e parcela 82A din UP IV Higeg-Bărănel, care e pe cale a fi exploatată în această lună, deși apare pe harta satelitară ca și pădure virgină.
Este posibil ca subparcelarea facută prin amenajamentul recent să fi redat parcelelor 80A-84A caracteristici de pădure virgină. Suprafețele afectate au fost plasate în noile parcele 80C-84C, după cum am explicat mai sus.
http://licitatii.rosilva.ro/do
http://licitatii.rosilva.ro/do
În aceste condiții, exploatarea parchetului trebuie oprită de către Garda Forestieră (pe care urmează să o sesizăm).
2.4 Studiile WWF pentru identificarea pădurilor virgine
Parcelele acoperite de studiul Pin Matra (doar acestea și nimic în plus) au fost inventariate de WWF după 2015 și a rezultat această hartă:
https://lemncontrolat.ro/harta-interactiva/
În privința parcelelor necuprinse în Pin Matra, WWF nu a miscat un deget. Iar in Valea Higeg avem sute de ha neacoperite de Pin-Matra.
2.5 Studiul recent Greenpeace
Studiul „Situația pădurilor virgine din România” a fost publicat de Greenpeace în 2017, iar hartă aferentă este disponibila online (o captură a ei este prezentată în imaginea alaturată):
www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/harta-paduri-virgine/
Pe această hartă regăsim suprafețe din Valea Higeg cu potențiale păduri virgine, inclusiv cele din din UP IV (amenajamentul actual) corespunzatoare noilor parcele 77A, 80A, 81A, 82A, 84A.
În studiu, referințe mai vechi despre Valea Higeg menționează, cităm:
(Campania 1970 – UP IV Higeg Bărănel, O.S. Teregova, jud. Caraș Severin)
„După zilele de potop care ne-au ținut în cabană, a ieșit în sfârșit soarele. Muncă forțată pentru a recupera întârzierea. Valea Higegului, înfundată, cu întunecoase păduri virgine de fag. Pe jos ore lungi până la Poiana Tâlharilor, aproape sub Țarcu. Dormit sub fagi. Țipenie de om în toată valea.“
(Zeno Oarcea: Amintirile unui amenajist. Editura Silvică, Seria IV: Diseminare/Promovare, 2016, 286 p.)
3. Situația curentă (ce a mai rămas din cele 1700 ha)
Vom rezuma faptele, cronologic:
3.1 Pe baza studiului Pin Matra dar și conform unor observații punctuale din teren, Asociația Altitudine a înștiințat ITRSV și RNP Romsilva la începutul anului 2013 de existența unor potențiale păduri virgine în zonă (Situl Natura 2000 Munții Țarcu, inclusiv în Valea Higeg).
Prin adresa nr. 07/28.01.2013_Adresa_Altitudine_declarare_paduri_virgine_Tarcu (ulterior apariției OM 3397/2012) am solicitat totodată ca instituțiile abilitate:
– să ne comunice dacă în prezent aceste păduri sunt încadrate în amenajamentele silvice la tipul I funcțional (T1).
– verificarea încadrării acestora în criteriile care definesc pădurile virgine și cvasivirgine și stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea lor.
– oprirea marcărilor în vederea exploatării de orice fel și a tăierilor din parcelele respective.
– ca înainte de avizarea vreunor lucrărilor în aceste parcele, Administratorul ariei protejate să fie anunțat pentru a participa împreună cu experții silvici la verificarea încadrării lor în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine.
3.2 Răspunsul RNP și este disponibil aici: 16/01.03.2013_ Raspuns DS solicitare paduri virgine.
Se rezumă pe scurt la ‘majoritatea acestor arborete nu îndeplinesc criteriile de păduri virgine și cvasivirgine‘ și ‘nu putem dispune oprirea tăierilor prevăzute de amenajamentele silvice‘.
3.3 Ulterior acestui răspuns, în 2013-2014 s-au produs tăierile care au afectat câteva parcele din UP IV. Astfel, s-a practicat extensia drumului forestier existent (care se termina la borna silvica 118 din UP III) cu un nou drum de tractor pe versantul drept în amonte pâna în dreptul bornei 119 (UP III) și peste râul Higeg spre parcelele din UP IV, exploatându-se mii de m3 din partea inferioară a parcelelor 80A, 81A, 82A, 83A, 84A (din UP IV) cu lucrări de conservare.
Efectele se pot vedea în imaginile din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366
3.4 Totodată În 2014, s-au protejat prin noul amenajament parcelele de la 76A la 81A (din UP III) și parcelele de la 85A la 91 (din UP IV), adică doar 260 ha de păduri virgine (din cele 1700 ha care existau cu certitudine în 2012 la fața locului). Acestea sunt cele pe care le regasim în Catalogul Pădurilor Virgine, apărut ulterior.
Prin același amenajament nou, s-au subparcelat câteva unități amenajistice în UP IV (din 80A-84A s-au subparcelat 80C-84C acolo unde au existat intervenții lângă râu), rămânand astfel parcelele cu păduri virgine 80A-84A cu suprafațe mai redusă, dar a căror exploatare este iminentă.
Am prezentat observații detaliate despre acest nou amenajament, la punctul 2.3.
3.5 În 2016, WWF România efectuează primele studii ale pădurilor virgine din Valea Higeg, în conformitate cu OM 3397/2012 dar rezumându-se doar la poligoanele Pin-Matra. Au fost astfel verificate, inventariate și propuse spre includere în non-intervenție o parte din parcelele acoperite de Pin-Matra ce apar în harta lemncontrolat.ro , alte câteva sute de ha în Valea Higeg prin contribuția WWF, toate din UP IV astfel:
– toate parcelele de la 55 la 62A (valea superioara a Tătarului),
– toate parcelele de la 64B la 70 (valea superioară a Pârâului Strungii)
– benzile de subparcele de lânga golul de munte Băranel (de la 33B la 38B) (doar subparcelele B) și
– benzile de subparcele de lânga golul de munte Mânioasa (de la 77B la 84B) (doar subparcelele B).
WWF poate primi cu siguranță felicitări pentru aceste alte câteva sute de ha, însă autoritățile responsabile (MAP) NU merită a fi felicitate, pentru că suntem în 2018, și constatăm că aceste parcele studiate de WWF nu sunt prezente în Catalogul Pădurilor Virgine!
3.6 Tot în 2016, după consultări cu ocolul silvic și vizite în teren, Asociația Altitudine și Agent Green trimit sesizarea nr. 31 /22.09.2016 pentru alte câteva parcele din UP III conținând păduri virgine, neacoperite de vreo formă de protecție și neidentificate prin studiul PIN-Matra. Este vorba despre parcelele începând cu 64B, 65A pâna la 74A și 74B din UP III Higeg-Noatenu.
Răspunsul primit confirmă că nu au fost efectuate intervenții în trecut în aceste parcele și Garda Forestieră declară că nu se aprobă parchete în aceste parcele: Raspuns sesizare Teregova (UPIII).
Deocamdata, noi nu am găsit resursele necesare efectuării studiului conform OM 3397/2012.
Invităm Ministerul și autoritățile responsabile să se mobilizeze și să facă acest studiu, cu prioritate. De exemplu, INCDS Marin Drăcea ar putea să-l facă, pentru că în continuare acolo se includ la exploatare parcele intacte cu păduri virgine.
3.7 În 2016, România propune 24000 ha pentru includerea în UNESCO, iar propunerea este acceptată în 2017.
http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2016/16(1)/107-116_biris_16_1.pdf
Din pacate, pentru noi a fost o mare dezamagire să constatăm că Valea Higeg (de pe locul al IV-lea cu peste 1700 ha în studiul din 2012) a fost pur și simplu eliminată din lista finală cu propuneri, deși la ora respectivă existau cel puțin câteva sute de ha studiate și confirmate de către RNP și WWF, cele prezente pe harta lemncontrolat.ro.
Astfel, putem constata că lucrurile au fost aranjate astfel încât să se poată exploata în continuare pădurile virgine de pe Valea Higeg, cele rămase în afara zonei de protecție.
3.8 În 2018, este scoasă la exploatare parcela 82A din UP IV, care conține pădure virgină, deoarece tăierile practicate în aceasta în 2014 acum se regasesc în parcela 82C.
În situații similare se regasesc și alte parcele din aceeasi zona din UP IV. Am prezentat observații detaliate despre noul amenajament la punctul 2.3.
Sesizarea privind această nouă tăiere abuzivă o avem pregatită către organele abilitate, și va fi trimisă imediat ce acest acticol va primi undă verde către publicul larg și către specialiștii care ar putea interveni.
3.9 Și în alte parcele din Valea Higeg ce conțin păduri virgine neafectate, sunt prevazute parchete conform noului amenajament.
Acest amenajament în derulare încalcă legislația actuală în materie de protecție a pădurilor virgine, și ar trebui amendat/modificat.
4. Concluzii
Aceste practici ale RNP și ale specialiștilor ce au întocmit ultimul amenajament al OS Teregova reprezintă un abuz și o încalcare a legii, deoarece au fost efectuate după publicarea OM 3397/2012, pe care l-au încălcat cu bună știință permițând accesarea și exploatând parcele constituite din păduri ce respectă criteriile pentru desemnarea pădurilor virgine (potențiale păduri virgine).
Aceste cazuri nu sunt singulare. La nivel național, aceste practici se replică și se perpetueaza în forme variate în fondul forestier public sau privat, acolo unde încă există păduri virgine neincluse în vreun regim de protecție.
Situația se repetă la nivelul altor ocoale silvice din zonă și probabil din țară, cu amenajamente de dată recentă ce încalcă prevederile legale. A se vedea ultimele noastre sesizări din raza OS Băile Herculane și OS Mehadia, cu tentative de exploatare a unor păduri virgine chiar în parcuri naționale. Administrațiile acestor parcuri sunt dependente și controlate de RNP Romsilva, fiind favorizate astfel de abuzuri asupra fondului forestier.
Fenomenul accesării ilegale și abuzive (sub umbrela amenajamentului) a pădurilor virgine generează o foarte mare iritare în rândul celor angrenați în protejarea pădurilor, dar și a publicului larg. Cu toate astea, aceste practici continuă.
RNP, ocoalele silvice private și autoritățile responsabile până la nivel de minister trebuie să conștientizeze că aceste abuzuri nu pot și nu vor rămâne fără urmări, deoarece pot exista consecințe pe partea de imagine, pe partea de certificare forestieră și chiar pe partea penală.
Avem 24 mii ha în UNESCO, și peste 40 mii ha în Catalog, deși în 2005 se estimau peste 220 mii ha prin Pin Matra.
La fel ca și în cazul Văii Higeg, autoritățile protejeaza doar 15% din potențialele pădurile virgine.
Despre restul e tăcere, deși alte cateva zeci de ha ar putea fi identificate, pentru că faptic mai avem păduri virgine în majoritatea parcelelor din zonele rămase inaccesibile auto, în care nu au fost efectuate lucrări pâna în prezent. Mai râmâne doar ca cei responsabili să le inventarieze și să le declare ca atare, conform legii.
De ce nu se mișcă lucrurile să se identifice aceste păduri rămase virgine … poate pentru că se dorește a fi exploatate în următorii ani?!
Toate autoritățile responsabile ar trebui să conlucreze pentru a cataloga ce a mai rămas din pădurile virgine ale României, deoarece datele există și sunt disponibile la nivelul ocoalelor silvice și la nivel central.