- Home
- Home
- Natura 2000
- Descriere
- Administrație
- Ranger Junior
- Proiecte
- Ecoturism în Ţarcu
- Resurse
- Legislaţie
- Studii de caz
- PUZ domeniu schiabil Nedeia
- Caz microhidrocentrale (MHC) Alset Energy
- Lucrari Colcear Servcom la Poiana Mărului – 2014
- Rezilierea contractului de administrare ROSCI0126
- Construcţie ilegală Dunca
- Cazul pădurii virgine din valea Olteana
- Cazul pădurii virgine de pe Culmea Pleșa – OS Teregova
- Cazul pădurilor virgine din bazinul Râului Lung
- Cazul pădurii virgine din Valea Cuntu – OSE Caransebeș
- Cazul pădurii virgine din Valea Higeg, UP III (versant nordic)
- 1700 ha păduri virgine în Valea Higeg
- Lucrări ilegale Dunca pe Muntele Mic
- Caz microhidrocentrale Balkan – bazinul Sebeş
- Tăierile de pădure
- Cazul pădurii virgine din PN Domogled Valea Cernei, OS Băile Herculane, cătunul Prisăcina
- Sesizare drum ilegal PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane
- Sesizare păduri virgine OS Mehadia, Izvoarele Nerei
- Sesizare păduri virgine OS Oțelu Roșu
- Sesizare păduri virgine P. N. Domogled-Valea Cernei și Geoparcul Platoul Mehedinți
- Sesizare păduri virgine din munții Țarcu, OS Teregova UP V Hidigel
- Adresa paduri virgine in P. N. Cheile Nerei – Beuşniţa
- Adresă zone protecţie păduri virgine P. N. Domogled – Valea Cernei
- Sesizare păduri virgine O.S. Baia de Aramă, P.N. Domogled – Valea Cernei
- Documente
- Legături utile
- Susțineți-ne!
- Imagini
- Contact
Construcţie ilegală Dunca
În cursul anului 2009, Dl. Dunca a început construcţia unei cabane personale în golul alpin al Muntelui Brusturu la 1630 m altitudine (coordonate 45°19’23.66″N, 22°32’56.91″E) , în mijlocul sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu (ce adăposteşte specii şi habitate prioritare) fără a avea aprobările legale necesare (avize, acorduri), şi fără nici un fel de studiu de impact asupra mediului. Faptul a fost sesizat şi adus la cunosţinţa autorităţilor la vremea respectivă.
Ilegalitatea a fost confirmată şi de către de Inspectoratul de Stat în Construcţii în august 2009, care a dispus Primăriei Zavoi (de care aparţine administrativ terenul) măsura sesizarii instanţei judecătoreşti în vederea desfiinţării construcţiei.
Cu toate acestea, Dl. Dunca a continuat construcţia şi a finalizat-o în 2010, iar primăria Zăvoi nu a făcut niciun demers legal pentru desfiinţarea construcţiei.
Primăria Zăvoi nu a făcut vreun demers legal nici până în prezent pentru a remedia situaţia, deoarece împreună cu Dunca Imobiliare (firma administrată de dl. Dunca) intenţionează să dezvolte un nou domeniu schiabil pe mai mult de 10 km2 în mijlocul ariei protejate, scop în care a fost elaborat şi un PUZ. Acest PUZ pe lângă 13 instalaţii de schi, un restaurant şi alte clădiri, cuprinde şi construcţia ilegală realizată anterior de dl. Dunca, cu scopul declarat de a o ‘legaliza’ (vezi cazul aici).
Respectivul PUZ a primit aviz nefavorabil în 2012 de la Consiliul Ştiinţific şi de la administratorul sitului Natura 2000, Asociaţia Altitudine, datorită impactului deosebit asupra ariei protejate. Ulterior, dezvoltatorul a deschis procesul civil 3988/115/2012 pentru a forţa obţinerea avizului în instanţă, susţinând că impactul noii staţiuni de schi ar fi nesemnificativ în aria protejată, deşi pe amplasamentul investiţiei sunt prezente specii prioritare (încalcându-se astfel OUG 57/2007 şi Directiva Habitate) şi prin construcţia realizată deja s-ar încălca şi art. 5 alin. (1) din Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată prin Ordinul nr.135/10.02.2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor, publicat în M. Of. nr. 274/27.04.2010, potrivit cărora „Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate” .
Tot începând cu 2009 – 2010, dl. Dunca şi-a intensificat activităţile turistice pe cuprinsul sitului cu mijloace motorizate (snowmobile, motociclete, ratrack, aparate de zbor), toate ilegale, fără a-l interesa de impactul pe care construcţia deja realizată şi accesul necontrolat l-ar putea avea în privinţa speciilor sensibile din sit (urs, râs, lup, capră negră, cocoş de munte, alte specii de floră, etc…). Administratorul a sesizat autorităţile competente (Garda de Mediu) cu privire la aceste activităţi ilegale, dar măsurile luate de aceştia nu au fost de natură să stopeze activităţile ilegale care au continuat şi în 2011, 2012 şi 2013.
În toamna anului 2013 Dl. Dunca a încălcat încă o dată legea în mod grav, realizând pe Muntele Mic în aceeaşi arie protejată o serie de lucrări ilegale cu buldozere pe o suprafată de peste 1 ha, fără nici un fel de aprobări necesare (pe lângă alte lucrări la o linie de telescaun ce are avizele în regulă), neţinând seama de legistaţia de mediu, şi nici de faptul că acolo există o arie protejată cu specii şi habitate sensibile, care ar fi trebuit să facă obiectul unui studiu de impact raportat la noile lucrări ce se doreau executate. Această nouă ilegalitate din aria protejată de pe Muntele Mic (s-a încălcat din nou OUG 57/2007 şi Directiva Habitate) a fost constatată şi de Garda de Mediu Caraş-Severin în procesul verbal nr. 594/27.09.2013, prin care s-a dispus societăţii condusă de Dl. Dunca şi o amendă contravenţională în valoare de 40000 lei.