Caz microhidrocentrale Balkan – bazinul Sebeş

Rezumat caz:

2008-2009: Firma Balkan Hidroenergy obţine de la Apele Romane – Banat şi ulterior de la APM Caraş-Severin avizele necesare construirii un grup de microhidrocentrale în bazinul Sebeşului din Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, pe râurile Sebeşel, Craiu şi Cuntu.

Autorizaţiile de mediu si de gospodărire a apelor obtinute ulterior pentru punerea în funcţiune prevăd:

– nu se vor realiza acumulări de apă

– pentru a permite conectivitatea longitudinala a cursurilor de apa sunt prevăzute scări de peşti.

– se vor monta instalaţii de debitmetrie atat pentru apa captata şi uzinată cât şi pentru debitul de servitute asigurat în aval.

– în aval de priza MHCului trebuie sa se asigure un debit rezervat de 0.010 – 0.066 mc/s (functie de centrala) pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc. cf. studiului hidrologic INHGA Bucuresti.

– trebuie menţionat că in cazul fiecarei centrale, ANAR – ABAB permite captearea unui debit de 0.7 – 0.9 mc/s pentru turbinare, apreciind ca pentru asigurarea debitului salubru este suficientă în albie o cantitate de apa între 1.5 şi 5 % din debitul iniţial !!!

2011-2012: Se construiesc şi se pun în funcţiune MHCurile pe teren.

Au rezultat adevarate crime la adresa ecosistemului.

Nereguli constatate:

Pentru toate microhidrocentralele Balkan din bazinul Sebeşului, situaţia este dramatică (pentru ecosistemele acvatice şi ripariene)

• Dupa captari, nu mai curge deloc apa! Nu exista montate debitmetre, si se capteaza debitul integral!
• Practic, scarile de pesti sunt uscate.
• Beneficiarul ca şi practică obişnuită captează inclusiv debitul salubru, obturând scurgerea spre scările de peşti cu scânduri de lemn. Acest lucru s-a constatat la toate captarile, in repetate rânduri, ca şi practică curentă: se opreste în mod voit apa spre scara de pesti (acel 0.7-0.9 mc echivalent cu max. 5% ce ar trebui să rămâna conform autorizatiilor de gospodărire a apelor) cu ajutorul unui opritor (dop) de scandură! Lacomia i-a facut sa-si supradimensioneze conductele şi probabil si turbinele, şi nu au apa suficienta.
• A se reţine ca autorizatia este data pentru captari fara acumulari de apă, ori în practică, în toate cazurile avem captări cu luciu de apă de cateva zeci de m2!
• Remarca: atat de bune sunt proiectele, şi atat de bine alese amplasamentele, că acumularile de apă se colmateaza de la an la an. In imagini se vede ca s-a intervenit cu utilaje (buldozer, excavator) pentru a se degaja sedimentele adunate in spatele grilei, ce practic le infunda periodic instalatiile. Asa ca tot periodic, sunt necesare lucrari de curatire, care s-au facut fără nici un fel de autorizatie!

Cu alte cuvinte, actele sunt in regula (cât de în regulă pot fi să permită captare şi turbinare pt 95% din volumul de apa?!), şi râurile sunt moarte!

Probabil băieţii deştepti de la Balkan şi Constructim câştigă suficient de pe urma acestor siluiri practicate asupra râurilor, dacă nici macar Garda de Mediu (care au fost sesizaţi de mai multe ori şi i-au vizitat) nu a putut lua măsuri eficiente pentru remedierea situaţiei!

Cerem public:

– amenzile cele mai mari şi pedepsele cele mai severe posibile pentru distrugerea ecosistemelor în cazurile MHCurilor Balkan, pentru încalcarea condiţiilor cuprinse în autorizaţii, şi pentru oprirea cu rea-vointa în mod repetat, a debitelor salubre de scurgere ale cursurilor de apă.

– retragerea autorizaţiilor de funcţionare, şi anularea autorizaţiilor de gospodărire a apelor ce permit captari de debit semnificative (pana la 98% din debit).

– refacerea conectivităţii longitudinale a mediului acvatic, prin obligarea firmei Balkan să îşi dărâme barajele.

Informaţii adiţionale

Despre microhidrocentrale (descarcă broşura din imagine):

‘Microhidrocentralele afecteaza semnificativ ecosistemele raurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apa indiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile initiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un rau natural care deţine habitate sanatoase şi ecosisteme functionale.’ – See more at: http://www.raurileromaniei.ro/#irf

‘In prezent nu exista o planificare strategica la nivel national sau regional pentru constructia microhidrocentralelor. Mai mult decat atat, constructia microhidrocentralelor este incurajata de statul roman prin alocarea cerificatelor verzi fara ca autoritatile sa tina cont de impactul ecologic al acestor infrastructuri si de costul acestui impact.’ – See more at: http://www.raurileromaniei.ro/#irf

‘In timp ce utilizarea de energie din surse regenerabile este promovata la nivelul Uniunii Europene, este cunoscut faptul ca infrastructurile hidrocentralelor produc efecte negative majore asupra ecosistemelor acvatice şi asupra serviciilor pe care acestea le furnizeaza la nivel local şi regional.’ – See more at: http://www.raurileromaniei.ro/#irf

Daca nu ţi se pare corect, semnează aici petiţia WWF pentru salvarea râurilor de munte din România!

Alte microhidrocentrale sunt planificate pe râurile Bistra Mărului, Şucu-Olteana şi Suculeţul, detalii aici.