Cazul pădurii virgine din PN Domogled Valea Cernei, OS Băile Herculane, cătunul Prisăcina

In prezent (04 Mai 2018) situatia e urmatoarea:

– sesizarea noastra pentru a salva parcelele 112B si 113 a fost trimisa in 26.02.2018

– RNP insista cu tot dinadinsul sa efectueze exploatarea, desi localnicii sse opun si o petitie a fost semnata in acest sens de 9000 de oameni: https://campaniamea.declic.ro/petitions/sa-salvam-padurile-din-prisacina-valea-cernei-1

– Garda Forestiera va efectua o vizita in teren pentru a evalua situatia.

Detalii sunt prezentate mai jos.


Nr. 13/30.04.2018

Drept la replică,

 Către Radio Reşiţa,

 

Subscrisa Asociaţia Altitudine având CUI 17316394 şi sediul ȋn Timişoara, Str. Labirint Nr.2, Sc.C, Ap.7, Jud. Timiş, Romania, dorim să vă comunicăm următoarele aspecte, rugându-vă să le aduceți la cunoștința publicului în temeiul dreptului la replică, cu privire la articolul dumneavoastră din data de 18.04.2018 intitulat “La solicitarea mass media ROMSILVA răspunde petiţiei online “Să salvăm Pădurile din Prisăcina Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”:

http://radioresita.ro/293024/la-solicitarea-mass-media-rnp-romsilva-raspunde-petitiei-online-sa-salvam-padurile-din-prisacina-parcul-national-domogled-valea-cernei

 

Sesizările adresate autorităților responsabile au fost realizate prin efortul comun al subscrisei și al Asociației Agent Green, ambele cu obiect de activitate protecția mediului. Vă comunicăm atașată sesizarea noastră nr. 3/26.02.2018 disponibilă și pe site la adresa http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-pn-domogled-valea-cernei-os-baile-herculane-catunul-prisacina, privind cazul pădurii ce se dorește a fi exploatată.

 

Cele două unităţi amenajistice, UA 113 şi UA 112B din UP III, OS Băile Herculane ȋn suprafaţă totală de aproximativ 110 hectare pădure de fag fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Acest fapt este confirmat de către Garda Forestieră Timişoara prin adresa nr. 2804/8.03.2018.

 

Marcarea arborilor (838 arbori având un volum total de aproximativ 2400 mc) din parcelele 112B și 113, UP III din Prisăcina s-a facut ilegal, înainte de a exista avizul Gărzii Forestiere Timișoara pentru exploatare (aviz necesar deoarece se încadrează într-un poligon Pin-Matra). Marcarea ar fi trebuit să fie făcută abia dupa primirea avizului favorabil din partea Gărzii Forestiere.

 

Pădurea respectivă este seculară, ȋn parcelele respective neavând loc niciodată exploatări comerciale. Dovada că aceste trupuri de pădure există de secole o reprezintă cartările militare din secolul XIX (cartări georeferenţiate ale căror coordonate GPS pot fi verificate) din care reiese fără putinţă de tăgadă că ȋn aceste două locaţii (ce formează un singur corp forestier) exista ȋncă de atunci pădure bătrână. În ataşament regăsiţi cele două cartări. În actele de punere ȋn valoare ȋntocmite de Ocolul Silvic Băile Herculane se menţionează vârsta acestor două păduri ca fiind 150, respectiv 140 ani.

 third military survey              second military survey

Conform primului amenajament silvic din 1961 întreaga suprafață din UP III al OS Băile Herculane se afla încadrată ca și T1 non-intervenție (grupa I-a) astfel ȋncât era interzisă orice exploatare forestieră. Este inexplicabil de ce încadrarea a fost modificată între timp.

Niciodată, și cu atât mai mult din 2005 de când studiul Pin-Matra a fost publicat, nu au existat exploatări forestiere comerciale în parcelele 112B si 113, lucru care poate fi verificat foarte ușor în amenajamentul silvic și documentele aflate la OS Baile Herculane. Același lucru este valabil pentru toate parcelele aflate în vecinătatea cătunelor Prisăcina și Dobraia, fie că sunt acoperite de studiul Pin-Matra sau nu.

 

Exploatarea celor două parcele va duce la rărirea pădurii și va provoca ulterior doborâturi de vânt, versantul fiind foarte abrupt și culmea pe care se află fiind expusă vânturilor. Pădurea aceea are rol de protecție atât pentru satul Prisăcina, dar și împotriva eroziunii pe versantul abrupt.

 

Zona cătunelor din munții Cernei (Poiana Lunga – Dobraia – Prisacina – Cracu Mare – Ineleț – Scărișoara – Țațu) este considerată peisaj cultural conform Planului de Management al Parcului Național Domogled-Valea Cernei, locuitorii acestei zone trăind de sute de ani în comuniune cu natura, fără a tăia și a afecta pădurile din jurul așezărilor, luând doar strictul necesar de lemne uscate și căzute, pentru foc. Acest echilibru fragil este amenințat însă iminent de intervențiile ce presupun exploatarea economică, cu TAFuri, buldozere, rampe și drumuri de acces. În plus, lemnul din aceste păduri are o calitate foarte proastă, respectiv 4, și nu este bun decât pentru lemn de foc.

Acest peisaj cultural, stravechi, este incompatibil cu exploatările forestiere și trebuie păstrat intact ca un tot unitar. Datorită acestui peisaj turismul este în creștere și aduce venituri localnicilor, dar va fi puternic afectat de exploatările forestiere.

 

Asociaţia Altitudine ȋşi ȋnsuşeşte petiţia online ce ȋn prezent a strȃns un număr de aproape 9000 de semnături https://campaniamea.declic.ro/petitions/sa-salvam-padurile-din-prisacina-valea-cernei-1

 

Ȋn ceea ce priveşte poziţia localnicilor din Prisăcina, aducem la cunoştiinţa publicului că ȋn data de 29.04.2018 (duminica) ȋn jurul orelor 12 a avut loc o ȋntȃlnire ȋntre locuitorii cătunelor şi primarul Comunei Cornereva, ocazie cu care aceştia au transmis ȋn mod direct şi nemijlocit primarului opoziţia lor faţă de exploatările forestiere din cătunul Prisăcina. Cu această ocazie, primarul Comunei Cornereva a fost rugat de către membrii comunităţii din Prisăcina și cătunele învecinate să le apere interesele ȋn vederea protejării pădurilor cu care aceştia au trăit ȋn armonie de sute de ani fără să le distrugă, şi care au o deosebită valoare ecologică şi turistică.

 

Raportat la afirmaţia Romsilva: „În privința opoziției comunității locale, vă facem cunoscut că Primăria comunei Cornereva a transmis Ocolului Silvic Băile Herculane acordul pentru lucrările silvice în UP III Băile Herculane, u.a. 112B și 113, precum și tranzitul prin drumul comunal, înaintând și o listă cu semnăturile locuitorilor din satul Prisăcina, prin care aceștia își dau acordul pentru efectuarea lucrărilor silvice.” aducem la cunoştiinţa publicului următoarele:

 

  • prin adresa nr. 2589/2.04.2018 Primăria Cornereva a comunicat Ocolului Silvic Băile Herculane prin fax acordul pentru lucrările silvice ȋn Prisăcina precum şi pentru tranzitul prin drumul comunal, fără ȋnsă ca acest acord să aibă la bază consultarea cetăţenilor din Prisăcina;
  • ulterior, la data de 12.04.2018, la 10 zile după acordul iniţial, Primăria Cornereva comunică Ocolului Silvic Băile Herculane şi un presupus tabel prin care locuitorii din Prisăcina sunt de acord cu exploatările forestiere;
  • ne exprimăm rezervele faţă de acest tabel, comunicat la 10 zile după acordul iniţial al Primăriei, cu atȃt mai mult cu cȃt opoziţia localnicilor este fermă, ȋntrebȃndu-ne care este motivul pentru care Primăria Cornereva nu a anexat tabelul ȋmpreună cu adresa nr. 2589/2.04.2018 comunicată Ocolului Silvic şi a fost nevoie de 10 zile pentru ca acest tabel să apară?
  • locuitorii din Prisăcina cred ȋn integritatea Primarului lor şi ȋn faptul că acesta le reprezintă ȋn mod corect cauza, punȃnd interesele comunităţii mai presus de orice posibile interese financiare

 

Din discuţiile purtate de către reprezentanţii asociaţiei noastre cu locuitorii cătunului Prisăcina, precum şi din ȋntȃlnirea sătenilor cu primarul Comunei Cornereva din data de 29.04.2018 reiese opoziţia fermă a acestora faţă de efectuarea lucrărilor silvice ȋn UP III Băile Herculane, UA 112 B şi UA 113 astfel ȋncât datele exprimate ȋn cadrul petiţiei online https://campaniamea.declic.ro/petitions/sa-salvam-padurile-din-prisacina-valea-cernei-1?just_launched=true sunt reale inclusiv ȋn ceea ce priveşte poziţia sătenilor din Prisăcina.

 

Vă anexăm ȋn ataşament: sesizările noastre către instituţiile abilitate și cartările militare din secolul XIX cu suprapunerea celor două parcele de fond forestier din Prisăcina (UA 112 şi UA 113).

 

Pentru orice alte detalii şi informaţii vă stăm la dispoziţie pe email/telefon (0742299109), mulţumindu-vă pe această cale pentru activitatea dumneavoastră de informare corectă a publicului precum şi pentru imparţialitatea de care daţi dovadă.

 


Nr. 03 /26.02.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Parcul Național Domogled-Valea Cernei,

Ocolul Silvic Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul PăduriIMG_1822

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Baile Herculane

Directia Silvică Reșița

Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

 

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Parcul Național Domogled-Valea Cernei în 2 unități amenajistice care fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Conform OM 2525/2016:

<< Art. 11. –

(1) În pădurile care fac obiectul studiului de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3397/2012, cu modificările ulterioare, iar scoaterile definitive și ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes național sau care vizează siguranța sau securitatea națională, potrivit prevederilor legale în vigoare. >>

 

Din informațiile deținute de noi, în acest poligon nu s-au efectuat exploatări forestiere de la realizarea studiului Pin-Matra şi niciodată nu s-au efectuat exploatări comerciale acolo, deci pădurea respectivă nu și-a pierdut caracteristicile din 2005.

 

Cele 2 parchete care au fost scoase la licitație de către Romsilva se află în apropierea cătunului Prisăcina din munții Cernei, pădurea fiind administrată de către DS Caraș, OS Băile Herculane, UP III, UA 113 și UA 112B și sunt disponibile la adresa:

http://www.rosilva.ro/articole/catalog_masa_lemnoasa_2018__p_2102.htm

UA 113:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1224223_2018_20171011210050.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1224223_2018_20171011205135.pdf

D113  P113

UA 112B:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1224224_2018_20171011205620.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1224224_2018_20171011205326.pdf

d112 P112B

Coordonate GPS:

113: 45.009082, 22.494161

112B: 45.005116, 22.502041

 

În pădure fagii sunt deja marcați, însă parchetele nu au fost încă autorizate spre exploatare.

 

Aceste păduri nu au fost exploatate comercial până acum, locuitorii din aceste cătune trăind de sute de ani în armonie cu natura fără a o afecta. Locuitorii din cătunele Prisăcina, Dobraia şi Cracu Mare nu sunt de acord cu exploatarea şi nu au fost consultati la aprobarea acestor exploatări din imediata apropiere.

Vârsta celor 2 parcele este de 140, respectiv 150 ani, informaţii prezente în documentul pentru APV, există lemn mort şi pe picior, iar pădurea este una plurienă, îndeplinind criteriile pentru o pădure cvasivirgină.

Fotografii din februarie 2018 din cele 2 parcele pot fi vizualizate la linkul:

 

https://photos.app.goo.gl/Sv4J84a5DexzTFLU2

 

Vă rugăm să verificați şi să ne trimiteţi informaţiile următoare în baza legii 544/2001:

 

  1. dacă există aviz din partea administrației parcului național pentru cele 2 parchete, aflate în parcul naţional Domogled-Valea Cernei
  2. dacă există aviz din partea Gărzii Forestiere Timișoara pentru aceste parchete, care să confirme că aceste păduri nu îndeplinesc criteriile din OM 3397/2012, conform OM 2525/2016.
  3. în caz că există acest aviz, vă rugăm să precizați dacă a existat vreun studiu detaliat în teren și în amenajamentul silvic care să confirme că aceste păduri nu corespund criteriilor de păduri cvasivirgine și ce criterii nu indeplinesc, precum și exploatările forestiere anterioare efectuate în cele 2 unități amenajistice
  4. care este destinația lemnelor din cele 2 parchete – dacă ele sunt pentru locuitorii cătunelor Dobraia, Prisăcina, Ineleț sau Cracu Mare sau au altă destinație decât comunitățile din parc, ceea ce nu ar trebui să se întâmple

 

În cazul în care nu există aviz, un studiu detaliat, precum și existența unor exploatări forestiere anterioare în cele 2 parcele, vă solicităm să nu autorizați cele 2 parchete spre exploatare, să anulați cele 2 APV-uri și să sancționați pe cei care au aprobat și propus exploatarea acestor 2 parchete conform legii nr. 134/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravenţiilor silvice:

<< 22. La articolul 8, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Constituie contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei autorizarea spre exploatare a partizilor amplasate în arborete încadrate în tipul I funcțional – T I, fără aprobări legale, sau în arborete care îndeplinesc condițiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine conform prevederilor în vigoare.” >>

 

Este evident faptul că și în acest caz amenajamentul silvic încalcă legislația referitoare la pădurile virgine și cvasivirgine (OM 3397/2012, OM 2525/2016), precum și principiile de conservare a ecosistemelor valoroase dintr-un parc național (în acest caz păduri seculare de fag)- OUG 57/2017.

Menționăm că zona cătunelor din munții Cernei este considerată patrimoniu cultural, acest lucru fiind precizat și în planul de management al pacului național, aprobat în 2016.

 

Existența acestor păduri de fag seculare (unii fagi cu înscrisuri dinainte de 1950) chiar în apropierea cătunelor și așezărilor omenești demonstrează respectul față de natură al acestor locuitori și orice astfel de exploatare forestieră comercială, realizată cu utilaje grele (TAF-uri, camioane) poate afecta semnificativ acest peisaj cultural și această comuniune dintre om și natură, precum și turismul din zonă. Situaţia este valabilă şi pentru alte unităţi amenajistice cu pădure seculară de fag din jurul cătunelor Poiana Lungă, Dobraia, Prisăcina, Cracu Mare, Ineleţ şi Scărişoara, care de asemenea nu sunt incluse în zona de non-intervenţie a parcului naţional şi care vor putea fi exploatate în anii următori!

 

Precizăm de asemenea că în cadrul unei întruniri propusă de ANANP pentru anul acesta cu toți factorii interesați, pentru modificarea zonării parcului național și extinderea zonei de non-intervenție, intenționăm să încercăm punerea sub protecție și a pădurilor din jurul cătunelor din munții Cernei, pentru conservarea lor în forma actuală, mai ales că au fost identificate și de studiul Pin-Matra și în plus se află și în parc național și sit Natura 2000, ceea ce ar trebui să ducă la includerea lor urgentă în zona de non-intervenție a parcului.

 

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență aceste trupuri de pădure rămase în stare virgină/cvasivirgină și pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea lor chiar dacă au fost prevăzute  tăieri conform amenajamentelor în derulare. În concluzie vă rugăm să nu permiteți autorizarea celor 2 parchete până la clarificarea situației și să ne comunicați rezultatul verificărilor dvs, precum și măsurile dispuse.

 

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.