PUZ domeniu schiabil Nedeia

News: Proiectul Nedeia NU primeşte aviz favorabil!

Salutăm rezoluţia Curţii de Apel Timişoara, proiectul Nedeia NU primeşte aviz favorabil! Hotărârea ce apără caracterul natural al pajistilor alpine din mijlocul ariei protejate (procesul 3988/115/2012) a fost pronunţată la termenul din 21.05.2014.

Pentru speţa în discuţie, rezoluţia e o întoarcere la normalitate: au fost prea multe şi evidente încălcări ale legii, săvârşite de reclamantul Dunca Imobiliare, cu aportul consistent al d-lui Dunca Romeo personal.

Ne bucurăm că a fost infirmată hotărârea aberantă a Tribunalului Caraş-Severin din prima instanţă!

Motivele pentru care considerăm inacceptabilă o eventuală undă verde pentru proiectul ‘PUZ Domeniu Schiabil Nedeia’ , susţinute de noi în faţa instanţei de recurs (Curtea de Apel Timişoara)

             Ţinând cont de toate datele prezentate instanţei de recurs, considerăm că eliberarea unui aviz Natura 2000 (şi a avizului de mediu aferent) nu este posibilă pentru proiectul propus, întrucât s-ar încălca legislaţia naţională (O.U.G. nr. 57/2007,  Ordinul nr.135/10.02.2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor, publicat în M. O. nr. 274/27.04.2010)  şi Directiva Habitate 43 din 1992 a C.E.

Subliniem următoarele aspecte relevante pentru cazul de faţă:

 

1)     Aplicarea greşită a legii:

Hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță de către Tribunalul Caraș-Severin a fost dată cu aplicarea greșită și încălcarea dispozițiilor legale naționale și comunitare existente în domeniul dreptului mediului, care au caracter imperativ și trebuie aplicate cu strictețe, în vederea protejării și conservării mediului natural. Sub un prim aspect, instanța de fond a nesocotit prevederile OUG nr. 57/ 2007, act normativ care a fost adoptat în vederea transpunerii normelor comunitare în materia conservării habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, dar şi prevederile Ordinului nr.135/10.02.2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor, publicat în M. Of. nr. 274/27.04.2010.

 

2)    Eroarea:

Prima instanţă în mod eronat a reținut că avizul asociației noastre este un aviz consultativ, legea stabilit în mod limpede că este vorba despre un aviz conform. Articolul 28 alin. (10) din OUG nr. 57/ 2007 stipulează în mod clar că autoritățile competente solicită și țin seama de avizul administratorilor, în procedura de emitere a actelor pentru proiectele ce pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.  Apreciem că această concluzie a caracterului conform, obligatoriu al avizului administratorului se desprinde prin aplicarea oricărei interpretări juridice, fie că este interpretare gramaticală a textului legal, literală sau teleologică.

 

3)    Calitatea procesuală a asociaţiei noastre:

Asociaţia noastră a acordat aviz negativ pentru o investiţie la care am sesizat un impact semnificativ la vremea respectivă, fiind administrator de drept al ariei protejate, şi ţinând cont de analiza Consiliului Ştiinţific şi a altor specialişti consultaţi în activitatea noastră. Consiliul Ştiinţific a avizat negativ proiectul in discuţie, în deplină cunoştinţă de cauză şi după ce proiectul a fost prezentat consiliului într-o şedinţă comună cu dl. Dunca şi cu specialiştii plătiţi care i-au întocmit studiile (după cum rezultă din Procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Ştiinţific, prezentate la dosar).  Ulterior, realizarea Planului de Management a însemnat culegerea şi obţinerea din diverse surse şi chiar din studii pe teren a unor noi date care au confirmat acest impact major, date care de altfel stau la baza realizării Planului de Management şi de care trebuie să se ţină seama indiferent dacă Planul de Management propus de noi a fost sau nu aprobat de alte organisme (de exemplu de Consiliul Consultativ, care practic nu a întrunit niciodată cvorumul). Pierderea calităţii de administrator prin rezilierea unilaterală a contractului de administrare de către minister (survenită mai ales datorită sabotajului la toate nivelele practicat de Dl. Dunca, Primăria Zăvoi şi susţinătorii proiectelor dânşilor de ski şi microhidrocentrale, extrem de nocive pentru aria protejată), nu poate schimba încadrarea juridică a avizului nostru de la vremea respectivă şi nici nu poate implica pierderea calităţii procesuale pentru speţa curentă.  Mai mult,  impactul evident şi demonstrat (conform studiilor) al investiţiei asupra ariei protejate, a speciilor şi habitatelor prioritare, periclitate şi vulnerabile, a zonei naturale de salbăticie, a peisajului forestier intact are relevanţă în fond şi contează mai puţin cine joacă rolul de administrator al ariei protejate (în prezent APM Caraş-Severin, şi dânşii reclamaţi în dosar).


4)    Încadrarea legală:

OUG nr. 57/ 2007  prevede la art. 28 alin. (6) faptul că acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000 se emite doar dacă proiectul nu afectează în mod negativ integritatea ariei protejate.  Ori, proiectul reclamantei Dunca Imobiliare SRL afectează negativ aria protejată, acesta fiind motivul pentru care Consiliul Ştiinţific, administratorul sitului şi ulterior APM Caraş-Severin au acordat avize nefavorabile în 2012.

 

5)    Limitarea generată de existenţa unui habitat sau specie prioritară:

Art. 28 alin. (9) din OUG nr. 57/ 2007 prevede că în situația ariilor protejate care adăpostesc un habitat prioritar și/ sau o specie prioritară, doar în cazuri excepționale se emite acordul, respectiv doar dacă este vorba despre motive de sănătate sau siguranță publică, motive privind unele consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major în privința cărora s-a obținut punctul de vedere al Comisiei Europene. Așadar, legiuitorul realizează o enumerare limitativă, restrictivă a circumstanțelor în care se poate emite acordul, acestea neputând fi extinse.

 

6)    Impactul semnificativ al investiţiei:

Faptul că se afectează în mod negativ integritatea ariei protejate prin impactul pe care implementarea proiectului l-ar avea asupra speciilor şi/sau habitatelor prioritare este evident şi reiese din multiplele studii prezentate în această speţă atât de reclamant, cât şi de Asociaţia Altitudine. În acest sens, chiar dacă poate fi acceptat faptul că în teren pe locul amplasamentului nu avem caracteristicile unui habitat prioritar  6320* – Pajisti de Nardus, bogate în specii, există în schimb alte specii prioritare ce vor fi afectate în situaţia implementării proiectului reclamantei. Speciile prioritare care vor fi afectate sunt: Campanula serrata* (din floră), Canis lupus* (lupul) şi Ursus arctos* (ursul) dintre mamifere, precum şi alte specii de mamifere vulnerabile şi periclitate în România şi Europa (Lynx lynx – râsul, Rupicapra Rupicapra – capra neagră şi Marmota marmota – marmota). Totodată, s-ar altera şi distruge cele mai valoroase caracteristici naturale ale întregii zone cuprinse în  aria protejată din Ţarcu (sit Natura 2000) şi vecinii săi Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei (cuprinzând Zona de salbăticie de care este preocupată  organizaţia WWF referită în Planul de Management al sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu – Prima Variantă şi Peisajul Forestier Intact Retezat-Godeanu-Ţarcu, confirmat de studiul ICAS Referat Ştiinţific Final – Studiu privind inventarierea, cartarea şi elaborarea măsurilor de management durabil al regiunilor cu Peisaje Forestiere Intacte, zone extrem de importante care cuprind inclusiv aria propusă pentru proiect în situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, şi care ar fi pierdute iremediabil pentru natură.

 

 7)    Ilegalitatea deja comisă în cadrul PUZ-ului:

Reclamantul a încalcat deja legea, realizând în 2009-2010 o construcţie ilegală pe Brusturu pe care doreşte să o includă în PUZul supus aprobării. Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, aprobată prin Ordinul nr.135/10.02.2010 al Ministerului Mediului si Pădurilor, publicat în M. Of. nr. 274/27.04.2010, prevede că „Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate”.

 

 8)    Recidiva reclamantului:

Mai mult, reclamantul a recidivat în încalcarea legii în aceeaşi manieră în toamna anului 2013, realizând pe Muntele Mic în aceeaşi arie protejată o serie de lucrări ilegale cu buldozere pe o suprafată de peste 1 ha, fără nici un fel de aprobări necesare (pe langă alte lucrări la o linie de telescaun ce detine toate aprobările în regulă). Deşi aceste noi ilegalitaţi ale reclamantei nu au aparent nici o legatură cu speţa PUZ Nedeia, se poate constata circumstanţa agravantă că reclamantul nu ţine seama de legistaţia de mediu, şi nici de faptul că în sfera sa de interes există o arie protejată cu specii şi habitate sensibile, care ar fi trebuit să facă obiectul unui studiu de impact raportat la noile lucrări ce dorea să le execute. Această nouă ilegalitate din aria protejată, pe Muntele Mic, a fost consemnată şi de Garda de Mediu Caraş-Severin în procesul verbal nr. 594/27.09.2013, prin care s-a dispus societăţii condusă de Dl. Dunca şi o amendă contravenţională. Aceste noi lucrări în aceeaşi arie protejată contravin şi ele Ordinului nr.135/10.02.2010 al Ministerului Mediului si Pădurilor, publicat în M. Of. nr. 274/27.04.2010 şi OUG 57/2007.

 

9)    Irelevanţa unor date prezentate de părţi:

Trimiterea primei instanțe şi a reclamanţilor la faptul că subscrisa a emis avizul pentru alte proiecte reprezintă un argument lipsit de substanță și care nu prezintă relevanță juridică, situațiile la care se face referire nefiind similare cu cea dedusă prezentei judecăți. Mai mult, prima instanța de fond a scos din context anumite fraze și a interpretat greșit înțelesul lor, făcând în mod eronat trimiteri la faptul că prin pășunatul oilor se creează consecințe mai însemnate decât cele care ar rezulta din realizarea investiției.

 

10)Speculaţiile reclamantului:

Afirmaţiile reclamantului cum că Ministerul Mediului pregateşte schimbarea legii ariilor protejate, prea restrictivă cu privire la siturile Natura 2000, sau a condiţiilor de acordare a avizelor (dată fiind acoperirea acestor arii protejate ca şi suprafaţă în anumite zone/localităţi) sunt pure speculaţii, deoarece conform tratatului de aderare, România este obligată să respecte directivele europene (Habitate 92/43 şi Păsări 79/409), transpuse în OUG 57/2007.

Într-adevăr, la nivelul ministerului mediului există persoane cu funcţii de răspundere ce au în vedere mai degrabă să servească interesele dezvoltatorilor/acoliţilor decât să asigure un climat şi cadru legislativ propice protecţiei valorilor naturale, şi au existat tentative de ciuntire a legislaţiei de mediu în sensul eliminării unor prevederi din procedura de reglementare a avizelor (sub presiunea unor dezvoltatori şi a factorilor administrativi şi politici). Însă aceste încercări nefericite – a căror punere în aplicare ar fi atras alte proceduri de infringement asupra României – au fost prompt sancţionate de cele mai reprezentative ONGuri de mediu din ţară. Detalii se pot vedea la linkul Coaliţiei de Mediu din România (şi cităm un paragraf):

http://coalitiapentrumediu.ro/liber-la-constructii-in-ariile-protejate-de-interes-national-si-comunitar/

’ Coaliţia pentru Mediu din România (CMR) protestează vehement împotriva acestei modificări ce va castra una din funcţiile de bază a instituirii ariilor protejate pentru a permite construcţiile în ariile protejate de interes naţional şi comunitar şi pune România în afara Uniunii Europene din punct de vedere al practicilor şi cerinţelor directivelor europene din domeniu.’

Ca urmare a reacţiei organizaţiilor de mediu (CMR cuprinde 74 de ONGuri de mediu, dar au mai fost şi alţii ce au reclamat independent incidentul, inclusiv asociaţia noastră printre ei), ministerul a dat înapoi şi aceste modificari au fost abandonate.

Din punct de vedere juridic, speculaţiile cu privire la lege aduse în discuţie de reclamanţi nu au nici o valoare, actul administrativ discutat în acest dosar supunându-se OUG 57/2007 în vigoare la data emiterii lui.

Un act administrativ nu se poate obţine doar pe baza unor proiecte de modificări legislative, şi cu suportul declarat al autoritătilor locale, ci trebuiesc respectate etapele procedurale legale.

 

11) Bonitatea reclamanţilor: 

Este relevantă în speţa de faţă inclusiv bonitatea reclamantului şi a intervenientului Primăria Zăvoi,  faptul că reclamantul  împreună cu mai mulţi funcţionari publici ai Primăriei Zăvoi (fostul şi actualul primar, juristul şi secretarul) şi alţi factori locali au fost implicaţi anterior în infracţiuni de dare şi luare de mita şi complicitate, dovedite în dosarul 2651/115/2010 soldat cu condămnari la închisoare  recent reconfirmate de către Înalta Curte. Chiar dl. Dunca a dat iniţial mită pentru a-şi realiza proiectele de schi de pe Muntele Mic (unde existau asemenea facilităţi şi plănuia să realizeze o legatură de acolo spre Poiana Mărului), dar ulterior a devenit denunţătorul celorlalţi, schimbând şi locaţia vizată de proiectul principal. Acest combinaţii dovedite a d-lui Dunca şi al angajaţilor primăriei, ţinând seama şi de celelalte încalcări repetate ale legii de-a lungul timpului sesizate de noi (cabana construită ilegal pe Brusturu, intrarea ilegală cu buldozerul în toamna 2013 pe Muntele Mic) creionează mai degrabă o gaşcă coruptă cu dispreţ faţă de lege, ce lucrează împreună pentru a ’legaliza’ construcţii ilegale,  dar şi spre a demara un proiect peste litera legii din ambiţii personale, şi/sau pentru afaceri imobiliare. Toate, cu preţul distrugerii valorilor naturale unice ale zonei.

 

12) Aspectul economic:

Conform studiilor ştiinţifice realizate la nivel internaţional de către organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature), dezvoltarea domeniilor schiabile nu este compatibilă cu dezvoltarea durabilă a comunităţilor, şi nici nu este încadrată într-una din activităţile obişnuite sau tradiţionale din arealele naturale. Mai mult, afacerile de acest gen devin neprofitabile şi păguboase pentru natură în primul rând, dar cu timpul şi pentru comunităţile din jur pentru că este alterat brutal cadrul natural, ce ulterior nu mai poate fi valorificat prin ecoturism. În condiţiile actuale ale încălzirii globale, situaţia este cu atât mai dramatică: investitorii ar dori să acceseze zone cât mai înalte din inima munţilor, deosebit de valoroase din punct de vedere al biodiversităţii, dar zăpada este prezentă tot mai puţin în peisaj datorită temperaturilor ridicate şi lipsei tot mai acute a precipitaţiilor în miezul iernii. De exemplu, în iarna 2013-2014 condiţiile de practicare a schiului chiar şi la altitudine mare au fost îndeplinite doar pentru mai puţin de 4 saptamâni, cumulate în intreg sezonul ca şi durată!

Informaţiile relevante despre acest fenomen şi consecinţele sale, inclusiv studiul în engleză intitulat  ’White elephants in the green mountains’ pot fi accesate la adresele:

http://wwf.panda.org/?154081

http://assets.panda.org/downloads/ski_danubecarpathians_report_final_09dec08_web.pdf

Ne exprimăm opinia cum că daca s-ar implementa în condiţiile actuale şi viitoare de  încălzire a climei, proiectul în discuţie cu investiţia propusă de multe milioane de dolari ar deveni falimentar, nesustenabil economic, dar cadrul natural ar fi iremediabil distrus şi ar fi create prejudicii majore asupra speciilor şi habitatelor, pagube ce nu pot fi măsurate în bani.

 

13) Incălcarea metodologiei de acordare a avizelor

Observăm că reclamantul ar dori obţinerea unui aviz pe baza unei expertize extrajudiciare prezentate în prima instanţă de judecată, şi nu în cadrul procesului de reglementare legal de urmat, descris de către actele normative din domeniu

Acest lucru este cel puţin neconform normelor şi nu poate fi acceptat, fapt reclamat şi de către APM Caraş-Severin în recursul dânşilor.

Mai putem menţiona că în acest studiu adus de reclamant direct în instanţă, autorul (dr. Marius Bărbos) prezintă niste concluzii subiective cu privire la impact şi omite voit alte aspecte relevante pentru impactul proiectului (cum ar fi *Campanulla serrata ca şi specie prioritară afectată).

 

Concluzionăm că este inadmisibil ca PUZ-ul propus de reclamant ”Amenajare zona turistică şi domeniu schiabil Nedeia Munţii Ţarcu – comuna Zăvoi” să primească undă verde cu toate ilegalităţile, neregulile şi aspectele subliniate de noi mai sus.

Concluzionăm că realizarea proiectului propus ar avea un impact formidabil asupra sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu şi a ariilor protejate adiacente, practic anulând multe din caracteristicile cele mai valoroase ale întregului ansamblu natural din zona Ţarcu-Godeanu-Retezat. S-ar altera indirect o zonă – simbol a naturii din România, formată din două parcuri naţionale şi alte arii protejate Natura 2000, printre care şi Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu.

Acest proiect este considerat deosebit de agresiv la adresa mediului, inacceptabil din punctul de vedere al majoritaţii specialiştilor de mediu.

Timişoara, Mai 2014

Rezumat caz:

2007: Dl. Dunca, prin Dunca Imobiliare, doreşte să dezvolte o nouă statiune de schi pe Culmea Nedeii, într-o zona naturală vastă din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, neafectată de turism de masă. Prezinta proiectul asociatiei Altitudine si au loc discutii incipiente.

2009: Ulterior, în urma consultarii unor specialisti şi pe măsura strângerii informaţiilor, asociatia apreciaza ca impactul poate sa fie unul negativ semnificativ in mijlocul ariei protejate, şi recomandă efectuarea studiilor de impact necesare (cu evaluare adecvată).

2009-2010: Dl. Dunca realizează o construcţie fără a avea aprobări legale pe masivul Brusturu, în situl Natura 2000 Ţarcu, şi zboară frecvent cu elicopterul în aria protejată (cu posibil impact asupra speciilor de interes comunitar).

2011-2012: Dl. Dunca propune proiectul de schi Nedeia in cadrul unui PUZ, spre avizare la autoritatile de mediu.

2012: Neobţinând avizul administratorului sitului, dl. Dunca deschide un proces civil.

Fapte petrecute:

1) Prin proiectul depus la avizare www.poiana-marului.ro, se doreste o statiune de schi complet nouă, din Poiana Marului pana in limita cu Parcul National Retezat, afectând o suprafata mai mare de 10 km2 pe Culmea Nedeii intr-o zona naturala protejata, sălbatică şi neantropizata.

2) Investitorul a depus la avizare studiul de impact cu evaluare adecvata (autori KVB Economic, EPMC Cluj-Napoca).

Studiul arată că în zona proiectului există habitatul prioritar 6230* – Pajisti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase , prin urmare avizul administratorului sitului pentru acest proiect a fost nefavorabil conform OUG57/2007. art 28, al. (6) şi al. (9).

3) Investitorul nemulţumit de decizie intentează procesul 3988/115/2012, atat împotriva APM Caras-Severin, cât şi administratorului Asociaţia Altitudine, si în decursul înfăţişărilor depune în instantă un alt studiu, în care habitatul prioritar 6230* nu se mai regaseste în zona implementării proiectului (link studiu GTM Co).

4) Tribunalul Caras-Severin dă câştig de cauză în mod surprinzător reclamantului în procesul 3988/115/2012, şi dispune APM Caras-Severin eliberarea avizului, fără a tine seama de avizul negativ al administratorului, şi ignorând faptul că în PUZul supus avizării este inclusă o constructie ilegală a reclamantului ridicată deja (fapt ce contravine OM 135/10.02.2010 al MMP).

Atât APM cât şi administratorul sitului fac recurs, ce se va judeca în martie 2014.

Alte detalii caz:

– Dl. Dunca Romeo prin firma SC Dunca Imobiliare doreste realizarea unor partii de schi pe Culmea Nedeii, a unei serii de instalatii de tip gondola si schilift si a unor constructii, în asociere cu primăria Zăvoi.

– Federaţia Coalitia Natura 2000 şi alte organizaţii implicate în protecţia mediului consideră ca dacă acest proiect s-ar realiza ar afecta integritatea sitului prin impactul aspura habitatelor şi speciilor, într-o măsură considerabilă.

– Înainte de 2009 au avut loc cateva tatonari si discutii legate de proiect, si vizite pe teren, cu implicarea unor specialisti ecologi. Asociatia Altitudine, tinand cont si de opinia specialistilor, incepe sa aiba mari retineri cu privire la proiect, din cauza impactului.

– În cursul anului 2009, Dl. Dunca se apucă de construit o cabana personală în golul alpin al Muntelui Brusturu, fara a avea toate aprobarile legale. şi fără nici un fel de studiu de impact. Este controlat de inspectorii ISC in 11.08.2009, care dispun Primariei Zavoi (de care apartine adninistrativ terenul) măsura sesizarii instanţei judecătoresti in vederea desfiinţării construcţiei. Cu toate acestea, Dl. Dunca continua construcţia si o finalizeaza in 2010, iar primăria Zăvoi nu a luat nici o măsură, nici până în prezent.

– Tot în perioada 2009 – 2010 şi ulterior, dl. Dunca îşi intensifică activităţile pe cuprinsul sitului cu mijloace motorizate, inclusiv aparate de zbor, fără a-l interesa de impactul pe care construcţia şi accesul necontrolat l-ar putea avea în privinţa speciilor sensibile din sit, în zona vizata (urs, râs, lup, capră negră, cocoş de munte, etc…). Administratorul a sesizat autorităţile competente (Garda de Mediu) cu privire la aceste activităţi ilegale, dar masurile luate de aceştia nu au fost  eficiente şi activităţile au continuat şi in 2011, 2012 şi 2013.

– În continuare, dl. Dunca prin firma Dunca Imobiliare propune un PUZ pe teritoriul comunei Zavoi, pe baza unui contract în asociere cu primăria Zavoi. Proiectul propus este disponibil la: www.poiana-marului.ro şi cuprinde şi constructia ilegala realizata anterior, inclusă în PUZ ca si ‘constructie existentă’ sau ‘cabana forestieră’.

– Raportul de mediu este prezentat administraţiei ROSCI0126 Muntii Tarcu la începutul anului 2012 şi se solicită punct de vedere pentru PUZ. Administraţia trimite punct de vedere nefavorabil, bazat pe o estimare grosiera a specialistilor din Consiliul Ştiinţific a impactului investitiei, sesizeaza lipsa datelor concrete şi formulează opinia că un studiu de Evaluare Adecvată care sa cuantifice impactul conform OM 19/2010 ar fi necesar.

– Studiul de Evaluare Adecvată este finalizat în primavara 2012 şi prezentat Consiliului Ştiinţific al sitului într-o şedinţă comună cu beneficiarul în 29.05.2012, la care participa dl. Dunca, autorii studiului şi alţi promotori ai proiectului.

– După consultări şi discuţii (atât în cadru intern, cât şi cu specialişti din exterior) Consiliul Ştiinţific al sitului emite avizul nefavorabil Nr. 8/CS/28.06.2012 cu privire la PUZ (Hotararea nr. 5  a CS).

– Administraţia sitului comunică avizul nefavorabil cu privire la PUZ  prin adresa nr 118/28.06.2012 catre APM CS şi beneficiar.

– Beneficiarul împreună cu Primaria Zăvoi propun o ‘conciliere’ membrilor asociaţiei, încercând sa le impute o suma de aproape 12.000.000 Euro, calculată ca şi pierderi suferite datorită avizului nefavorabil ce le blocheaza investiţia. Asociaţia nu a dat curs propunerii (practic, un fel de santaj mascat).

– Iulie 2012: Dunca Imobiliare porneşte împotriva APM CS şi a Asociaţiei Altitudine procesul civil 3988/112/2012 prin care cere obligarea APM CS la eliberarea avizului pt PUZ. În cadrul procesului beneficiarul prezintă în februarie 2013 un alt studiu ştiinţific care arată că habitatul prioritar 6230* (deşi evidentiat de primul studiu EA) nu există pe suprafaţa ce urmează a fi afectată de investiţie!

– Asociaţia Altitudine prezintă în instanţă probe cum că avizul administratorului ariei protejate este unul necesar în avizarea PUZului de catre APM, conform OUG 57/2007, face dovada prin probe că procesul avizării (nefavorabile) s-a desfăşurat corect şi conform procedurilor legale, cu consultarea Consiliului Ştiinţific al sitului, şi ca PUZ-ul conţine o construcţie ilegală realizata deja, fapt ce contravine Ordinului nr. 135/10.02.2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor, publicat în M. Of. nr. 274/27.04.2010. Ca şi consecinţă, concluzia ar trebui sa fie că PUZul nu se poate aviza, şi acţiunea să fie respinsă de către  instanţă.

– Cu toate acestea, Tribunalul Caraş-Severin dă câştig de cauză reclamantului Dunca Imobiliare, prin sentinţa civilă nr. 1766 prin care impune APM CS să avizeze PUZ-ul beneficiarului, cu toate ca avizul administratorului, bazat pe hotărârea Consiliului Ştiinţific este negativ şi se încalca şi OM 135/10.02.2010.

– Atât APM şi administratorul sitului, cât şi Dunca Imobiliare fac recurs în termen legal.

– În 2013, SC Dunca Imobiliare preia de la societatea SC Muntele Mic Superski un proiect de instalaţie de schi (telescaunul Vâlsan pe partea SE a Muntelui Mic) ce deţinea deja toate avizele legal obţinute, şi se apucă de implementarea lui în teren pe Muntele Mic. Astfel, în toamna 2013 se amplasează stâlpii telescaunului (dl. Dunca modificând proiectul iniţial într-o măsură ce nu afecta valabilitatea avizului de mediu obţinut). Însă, laolaltă cu aceste lucrări legale (doar telescaunul avea avizele obţinute), dezvoltatorul intră cu buldozere şi realizează ample lucrări de terasare pentru pârtii, parcări şi drum de acces în privinţa cărora nu deţine nici un fel de aprobări legale. Pentru suprafaţa afectată de aceste lucrări  ce nu erau prevăzute în proiectul iniţial aprobat legal anterior (aprox. 1,5 hectare), nu a fost efectuat nici un fel de studiu de impact (Evaluare Adecvată) şi nu a fost obţinut nici un acord prealabil, dezvoltatorul intrând cu utilajele de la sine putere. Ilegalitatea a fost constatată şi de inspectorii Gărzii de Mediu în toamna 2013, şi societatea a fost amendată. Asociaţia Altitudine consideră că aceste noi lucrări ilegale constituie o nouă recidivă a dezvoltatorului în privinţa ilegalităţilor pe care şi le-a permis în aria protejată (acces cu mijloace motorizate, construcţie ilegală pe Brusturu, lucrări de terasare ilegale pe Muntele Mic).

– În 4 decembrie 2014, Ministerul Mediului printr-o decizie abuzivă, reziliază contractul de administrare al ariei protejate  Asociaţiei Altitudine. Motivul invocat este lipsa avizelor planului de management, plan realizat şi depus de către asociaţie (în prima variantă de lucru, conform legii) la organismul de reglementare APM Caraş-Severin (ierarhic subordonat MMSC) la finalul lunii noiembrie 2013. Asociaţia Altitudine (susţinută de Coaliţia pentru Mediu din România) contestă această reziliere în contencios administrativ. Acest caz este prezentat aici.

– Martie 2014: Începe judecarea recursului în acest caz (avizare PUZ domeniu Schiabil Nedeia) la Curtea de Apel Timişoara. În timp ce SC Dunca Imobiliare contesta calitatea procesuală a asociaţiei (deşi în fond este contestat un aviz eliberat în condiţii legale, când asociaţia deţinea rolul de administrator), Asociaţia Altitudine depune în instanţă noi probe din care rezultă un impact semnificativ al investiţiei asupra unor specii prioritare, a Peisajului Forestier Intact Retezat-Godeanu-Ţarcu şi a nucleului de sălbăticie (identificat de WWF / Rewilding Europe în zona Carpaţilor de Sud-Vest: situl Natura 2000 Munţii Ţarcu împreună cu Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei).