Poiana Mărului, Caraș-Severin | 13 iunie 2026

Asociația Altitudine Filiala Banat invită copiii și familiile la Ziua Munților Țarcu, un eveniment dedicat descoperirii naturii, biodiversității și tehnologiilor educaționale, care va avea loc în data de 13 iunie 2026, între orele 10:00 și 17:00, în Poiana Mărului.

Organizat în cadrul proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munții Țarcu”, evenimentul își propune să îi apropie pe copii de patrimoniul natural al zonei prin activități interactive, experiențe practice și ateliere STEAM desfășurate în aer liber.

Protejarea naturii începe prin cunoaștere. Atunci când copiii descoperă frumusețea locurilor din jurul lor, înțeleg mai bine importanța conservării biodiversității și devin viitori ambasadori ai patrimoniului natural în comunitățile lor.

Participanții vor putea alege dintre numeroase activități educative și recreative, organizate în trei serii pe parcursul zilei.

Printre atracțiile principale se numără:

• Vânătoarea de comori pe traseul tematic „La Mesteceni”, unde copiii vor explora biodiversitatea locală și vor descoperi specii protejate alături de voluntarii Asociației Youth in Action;
• Povestea zimbrilor din Munții Țarcu, atelir la care  copiii vor păși în povestea revenirii zimbrilor în Munții Țarcu, alături de Rewilding România, descoperind una dintre cele mai importante inițiative de reintroducere a unei specii-cheie în sălbăticia Carpaților;
• Atelierul STEAM, unde membrii clubului de robotică WizzTech Timișoara vor prezenta robotul construit pentru competiția First Tech Challenge și vor oferi copiilor experiențe de explorare virtuală a Munților Țarcu prin intermediul tehnologiei VR;
• Atelierul de creație în natură, cu modelaj în lut, imprimeuri botanice și activități artistice inspirate din flora și fauna locală;
• Explorarea apei și povestea lacului Poiana Mărului, unde participanții vor efectua măsurători de pH și vor analiza indicatori ai calității apei;
• Atelierul Trail Running – Scorilo Sky Race: Pas cu pas spre vârf, dedicat promovării mișcării, respectului față de natură și sportului în aer liber;
• Inițiere în tir cu arcul și jocuri medievale, alături de Sagittarii Getici;
• Via Transilvanica – aventuri pe două roți, prezentare susținută de Luisa și Tabita, cele mai tinere fete care au parcurs Via Transilvanica pe bicicletă, oferind participanților o sursă autentică de inspirație pentru explorare, curaj și perseverență.

Atelierele se vor desfășura în trei intervale orare:

• 10:30 – 12:00
• 12:30 – 14:00
• 14:30 – 16:00

Fiecare participant va putea lua parte la trei activități diferite.

Participarea este gratuită, pe bază de înscriere prealabilă. Locurile sunt limitate la 15 copii pentru fiecare atelier, pentru a asigura o experiență interactivă și de calitate.

Înscrierile se realizează prin formularul online:
https://forms.gle/QfYnoq5Z5ruMy1PSA

Evenimentul este organizat de Asociația Altitudine Filiala Banat în cadrul proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munții Țarcu”, proiect finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

Vă așteptăm să petrecem împreună o zi dedicată naturii, descoperirii și aventurii, în inima unuia dintre cele mai valoroase situri naturale din România!

Pădurea de lângă Prisăcina e salvata!  Și cea de lângă Scărișoara!

În urma vizitei în teren efectuată împreună cu factorii responsabili, Garda Forestieră a decis sistarea exploatărilor din jurul cătunelor, atât în cazul Prisăcinei cât și în cazul pădurii de lânga Scărișoara!

Adresa Garzii Forestiere este aici.

Mulțumim factorilor de decizie care au înteles că acest peisaj de poveste din Parcul Național Domogled – Valea Cernei trebuie să rămână așa!

Comunicat de presă

Stimată redacţie, stimaţi jurnalişti,

Vă invităm să sarbătorim împreună Ziua Munţilor Ţarcu, în 26 Mai la Poiana Mărului!

Zeci de voluntari ajutaţi de Rangerii Juniori din Munţii Ţarcu au pregătit pentru sâmbătă, 26 mai,  15 ateliere, destinate în special elevilor de gimnaziu. Sunt aşteptaţi peste 150 de elevi  de la şcolile din Timișoara și din localitățile învecinate Munţilor Ţarcu: Caransebeș, Oțelu Roșu, Zăvoi, Măru, Rusca Montană, Glimboca, Vârciorova, Armeniş și Teregova.

În cadrul acestor ateliere elevii vor învăţa prin joc şi cu voie bună despre biodiversitatea din Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, despre reciclarea și refolosirea obiectelor, despre importanța surselor de energie alternative, despre pregătirile necesare unei drumeții la munte, manevre de prim ajutor în situații de urgență, dresajul câinilor folosiți în operațiuni de salvare montană.

Pentru că Munții Țarcu oferă posibilități variate de a petrece timp de calitate în natură, voluntarii au pregătit, diverse activităţi în aer liber în Poiana Mărului – încurajând dezvoltarea unui turism durabil în această zonă.

Copiii pot parcurge Traseul Tematic La Mesteceni din Poiana Mărului, unde sunt provocați să găsească mici comori în natură, pot experimenta plimbarea cu caiacul pe lac, vor face jocuri-lecţii de supraviețuire în sălbăticie, vor face experimente cu elemente din natură, vor trage cu arcul, se vor da pe tiroliană etc.

Ziua Munţilor Ţarcu este organizată în cadrul proiectului Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, derulat de Asociația Altitudine Filiala Banat cu susținerea financiară a sponsorului principal RESTART ENERGY și a sponsorilor Baustern și Vila Dor. În cele șase ediții ale acestui proiect, peste 1700 de elevi au participat la lecții despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu în școli și în natură, 320 de elevi au participat la diferite concursuri, 170 de elevi au participat la tabere Ranger Junior în Munții Țarcu, unii dintre ei reprezentând chiar Situl Natura 2000 Munții Țarcu la Taberele Internaționale ale Rangerilor Juniori organizate de către Federația Europarc anual, în mai multe parcuri naționale din Europa (2013 Germania, 2014 Cehia, 2016 Letonia și 2017 Elveția).

Partenerii care au contribuit la organizarea acestui eveniment  sunt: Asociația de Ecoturism din Poiana Mărului, Clubul de Turism Concordia Lugoj, echipa ”Păpușile Bunicii”, echipa ”Câinii de salvare Gugulania Caransebeș” și școlile: Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie” Teregova, Școala Gimnazială Zăvoi, Școala Gimnazială Măru, Școala Gimnazială Glimboca, Școala Gimnazială Rusca Montană, Școala Gimnazială Vârciorova, Școala Gimnazială Armeniș, Școala Gimnazială Turnu Ruieni și Școala Gimnazială Borlova.

Evenimentul face parte din evenimentele European Day of Parks, organizate de organizațiile din cadrul Federației Europarc, sărbătorind în acest fel înființarea primelor parcuri naționale din Europa (în 24 mai 1909 în Suedia).

Pentru mai multe detalii legate de Ziua Munţilor Ţarcu şi activităţile Rangerilor Juniori din această zonă vă invităm să ne contactaţi la numărul de telefon 0747 289 973.

Vă aşteptăm cu multă voie bună!

www.tarcu.ro/ranger-junior

www.facebook.com/AltitudineBanat

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Valea Higeg, UP IV Higeg-Noatenu, Ocolul Silvic Teregova

Către,

Ministerul Apelor și Pădurilor,

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Teregova,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Caraș-Severin,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea,

Prin prezenta dorim să vă sesizăm asupra intenției de exploatare unor păduri virgine neprotejate, dar care îndeplinesc criteriile din OM 3397/2012 în parcela 82A din UP IV, Ocolul Silvic Teregova, și vă rugăm să dispuneți sistarea acestui parchet, precum și a altor parchete similare preconizate a fi efectuate în parcele ce îndeplinesc criteriile de păduri virgine, în UP III și UP IV din Valea Higeg.

Asociația Altitudine a publicat recent pe situl propriu spre largă difuzare articolul-raport:

   1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg,

http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/1700-ha-paduri-virgine-in-valea-higeg

pe care vi-l atașăm sesizării prezente, și în care prezentăm următoarele fapte/argumente:

1. În 2012, aveam 1700 ha de păduri virgine din Valea Higeg, iar trupul de pădure figura pe locul al IV-lea în Lista siturilor candidat UNESCO, conform studiilor și demersurilor efectuate de specialiști (surse: Bucovina Forestieră, Nr.14(1): 77-85, 2014, „Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO” și raportul întocmit la solicitarea BfN Germania).
2. Ulterior, acțiuni concertate din partea factorilor responsabili (RNP, ICAS, ITRSV) au dus nu doar la accesarea unor parcele din UP III și UP IV în 2013/2014, dar și la omiterea/eliminarea Văii Higeg din lista cu păduri virgine propusă de România către UNESCO, aprobată în 2017, lucru pe care îl apreciem de o gravitate deosebită.

3. Deși studii recente (sursa: WWF) confirmă alte câteva sute de ha de păduri virgine în Valea Higeg și la rândul nostru am semnalat existența altor păduri virgine neprotejate prin sesizarea 31/22.09.2016 (parcelele din UP III dintre 64B/65A și 74B/74A, neaccesate până în prezent), în 2018 regăsim în Catalogul Pădurilor Virgine doar 260 ha din cele 1700 ha estimate inițial. Acest lucru ni se pare inacceptabil și solicităm factorilor responsabili completarea Catalogului Pădurilor Virgine cu celelalte parcele din Valea Higeg, pentru care există studii disponibile și confirmate.

4. Solicităm stoparea imediată a oricăror exploatări pe cale a se derula în parcelele 82A, 81A, 80A si 84A din UP IV, acestea fiind constituite în întregime din păduri virgine. După cum am prezentat în articolul referit și publicat recent pe site 1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg:

Deși parcelele 80A-84A din UP IV au fost accesate în 2013-2014 în amenajamentul precedent, la refacerea acestuia (deci în amenajamentul actual) unele dintre ele au fost subparcelate și au re-devenit păduri virgine, astfel:

• 80A (2013) s-a împărțit în 80C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 80A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
• 81A (2013) s-a împărțit în 81C (accesată lângă râu, 170-0.5-3) și 81A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
• 82A (2013) s-a împărțit în 82C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 82A (neatinsă mai sus pe versant 170-0.8-3)
• 84A (2013) s-a împărțit în 84C (accesată lângă râu, 170-0.6-3) și 84A (neatinsă, mai sus pe versant 170-0.8-3)
• se poate constata din imaginile satelitare recente (2018) că parcelele actuale 77A, 78A, 79A, 80A, 81A, 82A, 84A din UP IV nu cuprind suprafețe exploatate în trecut, și deci sunt constituite în întregime din păduri virgine (rugăm a se vedea imaginea satelitară anexată, sursa: http://inspectorulpadurii.ro).
• acest lucru se poate constata și evaluând/comparând indicii de consistență (K) ai arboretelor cuprinse în parcelele 80A, 81A, 82A, 84A (toate având K=0.8, deci fiind potențiale păduri virgine) cu cei ai parcelelor adiacente 80C, 81C, 82C, 84C (brăcuite și având K 0.5 sau 0.6).
• Punctul fierbinte în momentul de față e parcela 82A din UP IV Higeg-Bărănel, care e pe cale a fi exploatată în această lună, deși apare pe harta satelitară ca un trup compact de pădure virgină:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/schita_1231160_2018_20171016000501.pdf

5.  Vă rugăm totodată să întreprindeți toate demersurile necesare (inclusive studiile de rigoare conform OM 3397/2012) pentru ca nici o altă intervenție, șub nici un fel de motiv/justificare (chiar prevăzută de amenajament) să nu mai fie permisă în oricare din parcelele din Valea Higeg estimate a fi păduri virgine în 2012, adică în cele 1727 ha identificabile în UP III și UP IV conform hărților pregătite de ICAS în 2012 pentru candidatura Văii Higeg la protecție UNESCO, anexate la raportul „Ancient beech forests of Romania – the preliminary identification of potential nomination areas for the World Heritage List. Project Report (contract no.8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz-ICAS), București, 250 p.„).

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Comunicat de presă

Stimată redacţie, stimaţi jurnalişti,

Asociația Altitudine a publicat recent pe situl propriu spre largă difuzare articolul-raport:

1700 ha de păduri virgine pe Valea Higeg,

prin care se arată cum în decursul ultimilor ani RNP Romsilva a accesat în mod abuziv, cu complicitatea altor factori responsabili o parte din pădurile seculare virgine situate în Valea Higeg din aria protejată Sit Natura 2000 Munții Țarcu.

În articol arătăm faptul că în anul 2012, la apariția ordinului Ministerului Mediului ce stabilea protecția pădurilor virgine (OM 3397/2012) pe Valea Higegului existau peste 1700 ha de păduri seculare virgine, în două unități de producție din cadrul Ocolului Silvic Teregova.

Datorită acestor 1700 ha, Valea Higegului a fost plasată în 2012 pe poziția a  IV-a (ca și suprafață) în studiile preliminare – Lista siturilor candidat (UNESCO) – ce documentau includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul UNESCO.

Deși Asociația Altitudine a solicitat în 2013 factorilor responsabili (RNP, ITRSV) oprirea interventiilor preconizate în cele 1700 ha de păduri seculare din Valea Higeg cu potențial a fi încadrate ca și păduri virgine, intervențiile s-au derulat și se doresc a fi continuate în mod abuziv și în prezent, sub acoperirea amenajamentului silvic care a fost reînnoit în 2014 fără a respecta în totalitate reglementările apărute cu privire la pădurile seculare virgine.

Astfel, s-a ajuns în situatia în care doar 260 ha din cele 1700 ha de păduri virgine (prezente în 2012 pe lista candidat UNESCO) se regăsesc în Catalogului Pădurilor Virgine apărut în decembrie 2016), deși studiile și estimările recente demonstrează că în Valea Higeg ar mai fi neatinse (dar neprotejate) alte câteva sute de hectare.

Mai mult, în 2016 Valea Higeg a dispărut complet (dezamăgitor și inexplicabil) de pe lista finală trimisă spre aprobare UNESCO, pentru includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul mondial.

UNESCO a dat curs cererii României în 2017 și a inclus 24000 ha de păduri seculare virgine în patrimoniul mondial alături de păduri similare, dar mai reduse ca și suprafață din alte state europene (Germania, Slovacia, Ucraina, etc…).

Dar din păcate, nu regăsim în UNESCO pădurile seculare virgine din Valea Higeg care (deși afectate parțial) cuprind cel puțin 1000 ha la momentul actual, și își merită un loc al lor în patrimoniul mondial al umanității.

În prezent, există pericolul iminent al altor intervenții în parcele ce conțin păduri seculare virgine neprotejate din Valea Higeg, în parcela 82A din UP IV al OS Teregova, dar și în alte parcele din zonă.

Detaliile care susțin informațiile prezentate sunt publice în articolul-raport ce face obiectul comunicatului de presă, spre informarea corectă a publicului larg și spre știința factorilor responsabili.

http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/1700-ha-paduri-virgine-in-valea-higeg

Asociația noastră face toate demersurile posibile pentru ca alte exploatări să nu mai aibă loc în parcelele care au mai rămas cu pădure seculară virgină neprotejată în Valea Higeg, și pentru includerea acesteia în regimul de protecție pe care îl merită.

Cu deosebită consideraţie,

Alin Ciprian Ciulă,

Asociaţia Altitudine

www.tarcu.ro

 Acest articol prezintă situația pădurilor virgine din Valea Higeg, OS Teregova.

1. Aveam 1700 ha de păduri virgine in situl Natura 2000 Munții Țarcu pe Valea Higeg, în 2012.

Dintre acestea, doar 260 ha se regăsesc în 2017 în Catalogul Pădurilor Virgine.

http://www.mmediu.ro/articol/prezentarea-catalogului-national-al-padurilor-virgine-si-cvasivirgine-din-romania/2069

Catalogul este disponibil aici (si nu a mai fost actualizat intre timp pentru zona noastră):

apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Catalog-paduri-virgine-si-cvasivirgine-martie-2018.xlsx

Doar 25 parcele, 260 ha în Catalogul Pădurilor Virgine… din 1700 ha!

În 2012, erau 1700 ha de păduri seculare virgine pe Valea Higeg, toate ale statului, administrate de RNP Romsilva. Valea Higeg despre care vorbim este în jurisdicția Ocolului Silvic Teregova, Direcția Silvică Caraș-Severin și cuprinde parcele din UP III și UP IV.

Valea Higeg, vedere de pe Culmea Fulgului spre versantul stâng

Afirmatia de mai sus poate părea hazardată, pentru cine nu cunoaște situația în teren. Noi am fost acolo in 2010 și am văzut acele păduri.

Imagini din 2010 (această zonă a fost parțial alterată) : https://goo.gl/photos/UpwPVYin4uV7jGJD6

Imagini din 2011: https://photos.app.goo.gl/c8A19afPJGWiMKgz1

Pe lângă dovezile foto care să sprijine această afirmație, există și studii.

Între timp, o parte (semnificativă) a fost exploatată de RNP chiar în mijlocul văii. Alte exploatări au avut loc în văile adiacente. S-au accesat zeci de parcele, dar nu toate. Câte au mai rămas oare din cele 1700 ha?

Imagini din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366

Dintre parcelele din Valea Higeg, doar o mică parte (25 parcele totalizând 260 ha) sunt incluse în catalog.

Restul până la 1700 ha unde sunt, si ce s-a întâmplat cu ele ?!

Asta încercăm să prezentăm cu acest articol, și totodată să atragem atenția că mai sunt încă sute de hectare de pădure virgină/cvasivirgină în Valea Higeg, neprotejate și în pericol de a fi exploatate.

Ele sunt deja incluse pe listele parchetelor de exploatare din perioada imediat următoare, și dacă nu găsim acum în ceasul al XIII-lea soluții să le protejăm, vor fi accesate în cel mai scurt timp și pierdute definitiv.

2. Studiile

Spuneam ca au fost 1700 ha in 2012. Există mai multe studii care tratează pădurile virgine de pe Valea Higeg, și atestă asta.

Le vom prezenta mai jos în ordine cronologică doar pe cele din mileniul III, deoarece studiile mai vechi nu aveau în vedere și nu evidențiau conceptul de pădure seculară virgină/cvasivirgină, definit abia spre sfărșitul secolului trecut – virgin/old growth forest (En), foret vierge (Fr) sau Urwald (De).

2.1 Studiul Pin-Matra din 2001-2005

În primul rând, avem studiul Pin-Matra sau mai exact studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, disponibil aici:

http://www.mmediu.ro/articol/proiect-pin-matra-padurile-virgine-din-romania/2068

Doar că în privința celor 1700 ha de pe Valea Higeg acest studiu este insuficient, acoperind doar o mică parte din ele.

Nu ne dăm seama din ce motive (putem doar presupune), nu doar în Valea Higeg dar și în toată zona pe care am acoperit-o noi (adică pădurile din Situl Natura 2000 Munții Țarcu) studiul a fost o mare dezamăgire…

Nu doar că cei responsabili pentru aceasta zonă (Dr. ing. Eugeniu – Corneliu Frățilă) nu au fost în teren (decât poate punctual, în câteva locuri), dar nici macăr nu au consultat amenajamentele și datele de la ocoalele silvice din zona cărora au efectuat cercetarea.

Dacă ar fi centralizat datele de la ocoale și din teren pe bune, nu ar fi fost posibil să fie omise parcelele următoare (cu pădure virgină):

– cele din UP III din amonte de borna silvică 118 (parcelele 65A – 81B). În deceniul trecut nu exista nici un acces pe vale în amonte de această bornă, iar pădurea era intactă, neatinsă de mâna omului.

– cele din UP IV de la 77A la 84A, intre bornele 142 si 154 – și acestea au fost neatinse până în 2013/2014, fiind pe partea opusă a văii și neexistând vreun drum care să traverseze râul.

Au rezultat niste poligoane Pin-Matra, însă pe Valea Higeg acestea au acoperit doar o mică parte din toată pădurea seculară virgină prezentă în zonă la acea vreme.

Poligoanele Pin-Matra de pe Valea Higeg (fără a lua în calcul și văile afluenților Pârâul Strungii și Valea Tătarului) acoperă doar parcele din UP IV (versantul stâng tehnic), și nimic din UP III !!!

Era cuprins întregul versant stâng tehnic în amonte de borna silvică 154 (deci parcelele 85-91 din UP IV) și mai în aval doar parcelele limitrofe golului alpin (si aici avem doar B-urile de la 77B la 84B din UP IV, care ca și suprafață constituie doar 20% din pădurea dintre răul Higeg și golul de munte Mânioasa).

2.2 Studiile pentru Lista siturilor candidat UNESCO identificate în România

Aceste studii au fost efectuate de către dl. Iovu Biriș și colaboratorii în perioada 2012-2014 și s-au concretizat prin raportul „Ancient beech forests of Romania – the preliminary identification of potential nomination areas for the World Heritage List. Project Report (contract no.8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz-ICAS), București, 250 p.„, în care regăsim Valea Higeg cu cele 1727 ha în Tabelul 1 și Figura 4 (pag. 14-15).

Raportul este disponibil aici: Final Report_english_rev.

Ulterior, raportul a fost sintetizat Într-un articol de specialitate, publicat de revista Bucovina Forestieră, Nr.14(1): 77-85, 2014,

„Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO”, disponibil la acest link:

http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2014/14%281%29/fagetele-primare-din-romania.pdf

Articolul prezintă faptul că în 2012 pe Valea Higeg (împreună cu afluenții săi sudici Pârâul Strungii, Valea Tătarului, Valea Bărănel și Ogașul Bănesii) existau 1700 ha de păduri virgine, plasând această vale în poziția a IV-a pe Lista siturilor candidat UNESCO ale României (pag. 82)

Lista siturilor candidat UNESCO, 2012

Arealul celor 1727 ha era descris în felul următor și reprezentat pe hărțile topografice și silvice astfel (aceste hărți au fost anexate raportului sus-menționat) :

Valea Higeg – document descriptiv (scurtă descriere, localizare, statut, caracterizare a vegetației forestiere)

Hartă topografică Valea Higeg – fișier PDF cu imaginea de mai jos.

Harta topografică a Văii Higeg cu suprafața propusă în 2012

Parcelele din UP III, propunerea din 2012

Hărțile arboretelor din UP III și UP IV

Parcelele din UP IV, propunerea din 2012

2.3 Noul amenajament silvic al OS Teregova (2014)

Specialiștii care au refăcut amenajamentul silvic în 2014 au avut cunoștintă de OM 3397/2012 și aplicând criteriile au găsit și inclus în T1 non-intervenție câteva parcele cu păduri virgine:

– parcelele Pin-Matra de la 85A la 91 (din UP IV)

– în plus față de cele identificate prin studiul Pin Matra, parcelele de la 76A la 81A din UP III.

Practic, s-a protejat capătul superior al vaii, în amonte de borna silvică 143 pe versantul drept și în amonte de borna 154 pe versantul stâng, alcătuit din păduri virgine aflate la mare altitudine și conținând arbori de calitate inferioară (IV, asta însemnând și o exploatare nerentabilă).

Acest lucru este lăudabil, însa la fel de adevarat este că specialiștii implicați au lucrat cu două măsuri: restul parcelelor (chiar și cele neatinse, cu excepția poligoanelor Pin-Matra) pe care le luăm în discuție în cadrul celor 1700 ha din Lista siturilor candidat identificate în România au fost incluse în planul de exploatare din amenajamentul curent.

Astfel că din cele 1700 ha, în momentul de față sunt protejate doar 260 ha (25 de parcele) și se dorește exploatarea multor parcele încă neatinse, în ambele UP-uri de pe cele două maluri ale râului Higeg, toate conținând păduri seculare virgine cu lemn de calitatea a III-a, numai bun de facut profit.

Nu sunt protejate în prezent, și sunt în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de la 64B și 65A la 74A și 74B, din UP III. În legatură cu acestea, am trimis sesizarea 31/22.09.2016 instituțiilor abilitate (Garda Forestieră, minister, RNP) și exploatările au fost sistate în așteptarea studiului necesar.

Suprafața sesizată de Asociația Altitudine și Agent Green în 2016, in UP III.

La fel, nu sunt protejate în prezent și în pericol de a fi accesate și exploatate parcelele de pe versantul sudic (stâng) de la 77A la 84A din UP IV, iar aici trebuie să detaliem:

Captură satelit din zona afectată de tăieri, 2018

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/schita_1231160_2018_20171016000501.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSTER/apv_1231160_2018_20171016000014.pdf

În aceste condiții, exploatarea parchetului trebuie oprită de către Garda Forestieră (pe care urmează să o sesizăm).

2.4 Studiile WWF pentru identificarea pădurilor virgine

Parcelele acoperite de studiul Pin Matra (doar acestea și nimic în plus) au fost inventariate de WWF după 2015 și a rezultat această hartă:

https://lemncontrolat.ro/harta-interactiva/

Harta lemncontrolat.ro cu Valea Higeg

În privința parcelelor necuprinse în Pin Matra, WWF nu a miscat un deget. Iar in Valea Higeg avem sute de ha neacoperite de Pin-Matra.

Harta Greenpeace 2017 cu Valea Higeg

2.5 Studiul recent Greenpeace

Studiul „Situația pădurilor virgine din România” a fost publicat de Greenpeace în 2017, iar hartă aferentă este disponibila online (o captură a ei este prezentată în imaginea alaturată):

www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/harta-paduri-virgine/

Pe această hartă regăsim suprafețe din Valea Higeg cu potențiale păduri virgine, inclusiv cele din din UP IV (amenajamentul actual) corespunzatoare noilor parcele 77A, 80A, 81A, 82A, 84A.

În studiu, referințe mai vechi despre Valea Higeg menționează, cităm:

(Campania 1970 – UP IV Higeg Bărănel, O.S. Teregova, jud. Caraș Severin)
„După zilele de potop care ne-au ținut în cabană, a ieșit în sfârșit soarele. Muncă forțată pentru a recupera întârzierea. Valea Higegului, înfundată, cu întunecoase păduri virgine de fag. Pe jos ore lungi până la Poiana Tâlharilor, aproape sub Țarcu. Dormit sub fagi. Țipenie de om în toată valea.“
(Zeno Oarcea: Amintirile unui amenajist. Editura Silvică, Seria IV: Diseminare/Promovare, 2016, 286 p.)  

3. Situația curentă (ce a mai rămas din cele 1700 ha)

Vom rezuma faptele, cronologic:

3.1 Pe baza studiului Pin Matra dar și conform unor observații punctuale din teren, Asociația Altitudine a înștiințat ITRSV și RNP Romsilva la începutul anului 2013 de existența unor potențiale păduri virgine în zonă (Situl Natura 2000 Munții Țarcu, inclusiv în Valea Higeg).

Prin adresa nr. 07/28.01.2013_Adresa_Altitudine_declarare_paduri_virgine_Tarcu (ulterior apariției OM 3397/2012) am solicitat totodată ca instituțiile abilitate:

– să ne comunice dacă în prezent aceste păduri sunt încadrate în amenajamentele silvice la tipul I funcțional (T1).

– verificarea încadrării acestora în criteriile care definesc pădurile virgine și cvasivirgine și stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea lor.

– oprirea marcărilor în vederea exploatării de orice fel și a tăierilor din parcelele respective.

– ca înainte de avizarea vreunor lucrărilor în aceste parcele, Administratorul ariei protejate să fie anunțat pentru a participa împreună cu experții silvici la verificarea încadrării lor în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine.

3.2 Răspunsul RNP și este disponibil aici: 16/01.03.2013_ Raspuns DS solicitare paduri virgine.

Se rezumă pe scurt la ‘majoritatea acestor arborete nu îndeplinesc criteriile de păduri virgine și cvasivirgine‘ și ‘nu putem dispune oprirea tăierilor prevăzute de amenajamentele silvice‘.

3.3 Ulterior acestui răspuns, în 2013-2014 s-au produs tăierile care au afectat câteva parcele din UP IV.  Astfel, s-a practicat extensia drumului forestier existent (care se termina la borna silvica 118 din UP III) cu un nou drum de tractor pe versantul drept în amonte pâna în dreptul bornei 119 (UP III) și peste râul Higeg spre parcelele din UP IV, exploatându-se mii de m3 din partea inferioară a parcelelor 80A, 81A, 82A, 83A, 84A (din UP IV) cu lucrări de conservare.

Efectele se pot vedea în imaginile din 2016 (în care se observă și urmele exploatării din 2013-2014) : https://photos.app.goo.gl/XrRjBKrn4SNnZ6366

3.4 Totodată În 2014, s-au protejat prin noul amenajament parcelele de la 76A la 81A (din UP III) și parcelele de la 85A la 91 (din UP IV), adică doar 260 ha de păduri virgine (din cele 1700 ha care existau cu certitudine în 2012 la fața locului). Acestea sunt cele pe care le regasim în Catalogul Pădurilor Virgine, apărut ulterior.

Prin același amenajament nou, s-au subparcelat câteva unități amenajistice în UP IV (din 80A-84A s-au subparcelat 80C-84C acolo unde au existat intervenții lângă râu), rămânand astfel parcelele cu păduri virgine 80A-84A cu suprafațe mai redusă, dar a căror exploatare este iminentă.

Am prezentat observații detaliate despre acest nou amenajament, la punctul 2.3.

3.5 În 2016, WWF România efectuează primele studii  ale pădurilor virgine din Valea Higeg, în conformitate cu OM 3397/2012 dar rezumându-se doar la poligoanele Pin-Matra. Au fost astfel verificate, inventariate și propuse spre includere în non-intervenție o parte din parcelele acoperite de Pin-Matra ce apar în harta lemncontrolat.ro , alte câteva sute de ha în Valea Higeg prin contribuția WWF, toate din UP IV astfel:

– toate parcelele de la 55 la 62A (valea superioara a Tătarului),

– toate parcelele de la 64B la 70 (valea superioară a Pârâului Strungii)

– benzile de subparcele de lânga golul de munte Băranel (de la 33B la 38B) (doar subparcelele B) și

– benzile de subparcele de lânga golul de munte Mânioasa (de la 77B la 84B) (doar subparcelele B).

WWF poate primi cu siguranță felicitări pentru aceste alte câteva sute de ha, însă autoritățile responsabile (MAP) NU merită a fi felicitate, pentru că suntem în 2018, și constatăm că aceste parcele studiate de WWF nu sunt prezente în Catalogul Pădurilor Virgine!

3.6 Tot în 2016, după consultări cu ocolul silvic și vizite în teren, Asociația Altitudine și Agent Green trimit sesizarea nr. 31 /22.09.2016 pentru alte câteva parcele din UP III conținând păduri virgine, neacoperite de vreo formă de protecție și neidentificate prin studiul PIN-Matra. Este vorba despre parcelele începând cu 64B, 65A pâna la 74A și 74B din UP III Higeg-Noatenu.

Răspunsul primit confirmă că nu au fost efectuate intervenții în trecut în aceste parcele și Garda Forestieră declară că nu se aprobă parchete în aceste parcele:  Raspuns sesizare Teregova (UPIII).

Deocamdata, noi nu am găsit resursele necesare efectuării studiului conform OM 3397/2012.

Invităm Ministerul și autoritățile responsabile să se mobilizeze și să facă acest studiu, cu prioritate. De exemplu, INCDS Marin Drăcea ar putea să-l facă, pentru că în continuare acolo se includ la exploatare parcele intacte cu păduri virgine.

3.7 În 2016, România propune 24000 ha pentru includerea în UNESCO, iar propunerea este acceptată în 2017.

http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2016/16(1)/107-116_biris_16_1.pdf

Din pacate, pentru noi a fost o mare dezamagire să constatăm că Valea Higeg (de pe locul al IV-lea cu peste 1700 ha în studiul din 2012) a fost pur și simplu eliminată din lista finală cu propuneri, deși la ora respectivă existau cel puțin câteva sute de ha studiate și confirmate de către RNP și WWF, cele prezente pe harta lemncontrolat.ro.

Astfel, putem constata că lucrurile au fost aranjate astfel încât să se poată exploata în continuare pădurile virgine de pe Valea Higeg, cele rămase în afara zonei de protecție.

3.8 În 2018, este scoasă la exploatare parcela 82A din UP IV, care conține pădure virgină, deoarece tăierile practicate în aceasta în 2014 acum se regasesc în parcela 82C.

În situații similare se regasesc și alte parcele din aceeasi zona din UP IV. Am prezentat observații detaliate despre noul amenajament la punctul 2.3.

Sesizarea privind această nouă tăiere abuzivă o avem pregatită către organele abilitate, și va fi trimisă imediat ce acest acticol va primi undă verde către publicul larg și către specialiștii care ar putea interveni.

3.9 Și în alte parcele din Valea Higeg ce conțin păduri virgine neafectate, sunt prevazute parchete conform noului amenajament.

Acest amenajament în derulare încalcă legislația actuală în materie de protecție a pădurilor virgine, și ar trebui amendat/modificat.

4. Concluzii

Aceste practici ale RNP și ale specialiștilor ce au întocmit ultimul amenajament al OS Teregova reprezintă un abuz și o încalcare a legii, deoarece au fost efectuate după publicarea OM 3397/2012, pe care l-au încălcat cu bună știință permițând accesarea și exploatând parcele constituite din păduri ce respectă criteriile pentru desemnarea pădurilor virgine (potențiale păduri virgine).

Aceste cazuri nu sunt singulare. La nivel național, aceste practici se replică și se perpetueaza în forme variate în fondul forestier public sau privat, acolo unde încă există păduri virgine neincluse în vreun regim de protecție.

Situația se repetă la nivelul altor ocoale silvice din zonă și probabil din țară, cu amenajamente de dată recentă ce încalcă prevederile legale.  A se vedea ultimele noastre sesizări din raza OS Băile Herculane și OS Mehadia, cu tentative de exploatare a unor păduri virgine chiar în parcuri naționale. Administrațiile acestor parcuri sunt dependente și controlate de RNP Romsilva, fiind favorizate astfel de abuzuri asupra fondului forestier.

Fenomenul accesării ilegale și abuzive (sub umbrela amenajamentului) a pădurilor virgine generează o foarte mare iritare în rândul celor angrenați în protejarea pădurilor, dar și a publicului larg. Cu toate astea, aceste practici continuă.

RNP, ocoalele silvice private și autoritățile responsabile până la nivel de minister trebuie să conștientizeze că aceste abuzuri nu pot și nu vor rămâne fără urmări, deoarece pot exista consecințe pe partea de imagine, pe partea de certificare forestieră și chiar pe partea penală.

Avem 24 mii ha în UNESCO, și peste 40 mii ha în Catalog, deși în 2005 se estimau peste 220 mii ha prin Pin Matra.

La fel ca și în cazul Văii Higeg, autoritățile protejeaza doar 15% din potențialele pădurile virgine.

Despre restul e tăcere, deși alte cateva zeci de ha ar putea fi identificate, pentru că faptic mai avem păduri virgine în majoritatea parcelelor din zonele rămase inaccesibile auto, în care nu au fost efectuate lucrări pâna în prezent. Mai râmâne doar ca cei responsabili să le inventarieze și să le declare ca atare, conform legii.

De ce nu se mișcă lucrurile să se identifice aceste păduri rămase virgine … poate pentru că se dorește a fi exploatate în următorii ani?!

Toate autoritățile responsabile ar trebui să conlucreze pentru a cataloga ce a mai rămas din pădurile virgine ale României, deoarece datele există și sunt disponibile la nivelul ocoalelor silvice și la nivel central.

Drept la replică,

 Către Radio Reşiţa,

Subscrisa Asociaţia Altitudine având CUI 17316394 şi sediul ȋn Timişoara, Str. Labirint Nr.2, Sc.C, Ap.7, Jud. Timiş, Romania, dorim să vă comunicăm următoarele aspecte, rugându-vă să le aduceți la cunoștința publicului în temeiul dreptului la replică, cu privire la articolul dumneavoastră din data de 18.04.2018 intitulat “La solicitarea mass media ROMSILVA răspunde petiţiei online “Să salvăm Pădurile din Prisăcina Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”:

http://radioresita.ro/293024/la-solicitarea-mass-media-rnp-romsilva-raspunde-petitiei-online-sa-salvam-padurile-din-prisacina-parcul-national-domogled-valea-cernei

Sesizările adresate autorităților responsabile au fost realizate prin efortul comun al subscrisei și al Asociației Agent Green, ambele cu obiect de activitate protecția mediului. Vă comunicăm atașată sesizarea noastră nr. 3/26.02.2018 disponibilă și pe site la adresa http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-pn-domogled-valea-cernei-os-baile-herculane-catunul-prisacina, privind cazul pădurii ce se dorește a fi exploatată.

Cele două unităţi amenajistice, UA 113 şi UA 112B din UP III, OS Băile Herculane ȋn suprafaţă totală de aproximativ 110 hectare pădure de fag fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Acest fapt este confirmat de către Garda Forestieră Timişoara prin adresa nr. 2804/8.03.2018.

Marcarea arborilor (838 arbori având un volum total de aproximativ 2400 mc) din parcelele 112B și 113, UP III din Prisăcina s-a facut ilegal, înainte de a exista avizul Gărzii Forestiere Timișoara pentru exploatare (aviz necesar deoarece se încadrează într-un poligon Pin-Matra). Marcarea ar fi trebuit să fie făcută abia dupa primirea avizului favorabil din partea Gărzii Forestiere.

Pădurea respectivă este seculară, ȋn parcelele respective neavând loc niciodată exploatări comerciale. Dovada că aceste trupuri de pădure există de secole o reprezintă cartările militare din secolul XIX (cartări georeferenţiate ale căror coordonate GPS pot fi verificate) din care reiese fără putinţă de tăgadă că ȋn aceste două locaţii (ce formează un singur corp forestier) exista ȋncă de atunci pădure bătrână. În ataşament regăsiţi cele două cartări. În actele de punere ȋn valoare ȋntocmite de Ocolul Silvic Băile Herculane se menţionează vârsta acestor două păduri ca fiind 150, respectiv 140 ani.

Conform primului amenajament silvic din 1961 întreaga suprafață din UP III al OS Băile Herculane se afla încadrată ca și T1 non-intervenție (grupa I-a) astfel ȋncât era interzisă orice exploatare forestieră. Este inexplicabil de ce încadrarea a fost modificată între timp.

Niciodată, și cu atât mai mult din 2005 de când studiul Pin-Matra a fost publicat, nu au existat exploatări forestiere comerciale în parcelele 112B si 113, lucru care poate fi verificat foarte ușor în amenajamentul silvic și documentele aflate la OS Baile Herculane. Același lucru este valabil pentru toate parcelele aflate în vecinătatea cătunelor Prisăcina și Dobraia, fie că sunt acoperite de studiul Pin-Matra sau nu.

Exploatarea celor două parcele va duce la rărirea pădurii și va provoca ulterior doborâturi de vânt, versantul fiind foarte abrupt și culmea pe care se află fiind expusă vânturilor. Pădurea aceea are rol de protecție atât pentru satul Prisăcina, dar și împotriva eroziunii pe versantul abrupt.

Zona cătunelor din munții Cernei (Poiana Lunga – Dobraia – Prisacina – Cracu Mare – Ineleț – Scărișoara – Țațu) este considerată peisaj cultural conform Planului de Management al Parcului Național Domogled-Valea Cernei, locuitorii acestei zone trăind de sute de ani în comuniune cu natura, fără a tăia și a afecta pădurile din jurul așezărilor, luând doar strictul necesar de lemne uscate și căzute, pentru foc. Acest echilibru fragil este amenințat însă iminent de intervențiile ce presupun exploatarea economică, cu TAFuri, buldozere, rampe și drumuri de acces. În plus, lemnul din aceste păduri are o calitate foarte proastă, respectiv 4, și nu este bun decât pentru lemn de foc.

Acest peisaj cultural, stravechi, este incompatibil cu exploatările forestiere și trebuie păstrat intact ca un tot unitar. Datorită acestui peisaj turismul este în creștere și aduce venituri localnicilor, dar va fi puternic afectat de exploatările forestiere.

Asociaţia Altitudine ȋşi ȋnsuşeşte petiţia online ce ȋn prezent a strȃns un număr de aproape 9000 de semnături https://campaniamea.declic.ro/petitions/sa-salvam-padurile-din-prisacina-valea-cernei-1

Ȋn ceea ce priveşte poziţia localnicilor din Prisăcina, aducem la cunoştiinţa publicului că ȋn data de 29.04.2018 (duminica) ȋn jurul orelor 12 a avut loc o ȋntȃlnire ȋntre locuitorii cătunelor şi primarul Comunei Cornereva, ocazie cu care aceştia au transmis ȋn mod direct şi nemijlocit primarului opoziţia lor faţă de exploatările forestiere din cătunul Prisăcina. Cu această ocazie, primarul Comunei Cornereva a fost rugat de către membrii comunităţii din Prisăcina și cătunele învecinate să le apere interesele ȋn vederea protejării pădurilor cu care aceştia au trăit ȋn armonie de sute de ani fără să le distrugă, şi care au o deosebită valoare ecologică şi turistică.

Raportat la afirmaţia Romsilva: „În privința opoziției comunității locale, vă facem cunoscut că Primăria comunei Cornereva a transmis Ocolului Silvic Băile Herculane acordul pentru lucrările silvice în UP III Băile Herculane, u.a. 112B și 113, precum și tranzitul prin drumul comunal, înaintând și o listă cu semnăturile locuitorilor din satul Prisăcina, prin care aceștia își dau acordul pentru efectuarea lucrărilor silvice.” aducem la cunoştiinţa publicului următoarele:

• prin adresa nr. 2589/2.04.2018 Primăria Cornereva a comunicat Ocolului Silvic Băile Herculane prin fax acordul pentru lucrările silvice ȋn Prisăcina precum şi pentru tranzitul prin drumul comunal, fără ȋnsă ca acest acord să aibă la bază consultarea cetăţenilor din Prisăcina;
• ulterior, la data de 12.04.2018, la 10 zile după acordul iniţial, Primăria Cornereva comunică Ocolului Silvic Băile Herculane şi un presupus tabel prin care locuitorii din Prisăcina sunt de acord cu exploatările forestiere;
• ne exprimăm rezervele faţă de acest tabel, comunicat la 10 zile după acordul iniţial al Primăriei, cu atȃt mai mult cu cȃt opoziţia localnicilor este fermă, ȋntrebȃndu-ne care este motivul pentru care Primăria Cornereva nu a anexat tabelul ȋmpreună cu adresa nr. 2589/2.04.2018 comunicată Ocolului Silvic şi a fost nevoie de 10 zile pentru ca acest tabel să apară?
• locuitorii din Prisăcina cred ȋn integritatea Primarului lor şi ȋn faptul că acesta le reprezintă ȋn mod corect cauza, punȃnd interesele comunităţii mai presus de orice posibile interese financiare

Din discuţiile purtate de către reprezentanţii asociaţiei noastre cu locuitorii cătunului Prisăcina, precum şi din ȋntȃlnirea sătenilor cu primarul Comunei Cornereva din data de 29.04.2018 reiese opoziţia fermă a acestora faţă de efectuarea lucrărilor silvice ȋn UP III Băile Herculane, UA 112 B şi UA 113 astfel ȋncât datele exprimate ȋn cadrul petiţiei online https://campaniamea.declic.ro/petitions/sa-salvam-padurile-din-prisacina-valea-cernei-1?just_launched=true sunt reale inclusiv ȋn ceea ce priveşte poziţia sătenilor din Prisăcina.

Vă anexăm ȋn ataşament: sesizările noastre către instituţiile abilitate și cartările militare din secolul XIX cu suprapunerea celor două parcele de fond forestier din Prisăcina (UA 112 şi UA 113).

Pentru orice alte detalii şi informaţii vă stăm la dispoziţie pe email/telefon (0742299109), mulţumindu-vă pe această cale pentru activitatea dumneavoastră de informare corectă a publicului precum şi pentru imparţialitatea de care daţi dovadă.

Cu stimă,

Alin Ciprian Ciulă / Asociația Altitudine

www.tarcu.ro

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor posibile păduri virgine și cvasivirgine lângă rezervația Izvoarele Nerei, Ocolul Silvic Mehadia

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Garda Forestieră Timișoara, Ocolul Silvic Mehadia, Directia Silvică Caraș-Severin,

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a unor cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în unități amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 pentru păduri virgine, respectiv cvasivirgine în cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, OS Mehadia, la est de rezervația UNESCO Izvoarele Nerei din Munții Semenic.

Unitățile amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 fac parte din UP III Mehadica, OS Mehadia, iar 3 parchete au fost scoase la licitație pentru a fi exploatate anul acesta. Cele 3 parchete se află în UA 129, 130 și 159A:

UP III, UA 129:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/schita_1225215_2018_20171012111108.pdf http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/apv_1225215_2018_20171012111044.pdf

UP III, UA 130:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/schita_1225417_2018_20171012112426.pdf http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/apv_1225417_2018_20171012112400.pdf

UP III, UA 159A:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/schita_1225520_2018_20171012114750.pdf http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSMEH/apv_1225520_2018_20171012114739.pdf

După informațiile din amenajamentul silvic și cele satelitare aceste păduri sunt intacte, aflându-se  la est de rezervația UNESCO Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului. Menționăm că aceste suprafețe nu au fost incluse în proiectul Pin-Matra din 2005, dar considerăm că îndeplinesc criteriile și indicatorii din OM 3397/2012.

Vă rugăm să verificați dacă cele 3 unități amenajistice îndeplinesc criteriile și indicatorii de păduri virgine/cvasivirgine și daca s-a mai exploatat anterior în aceste parcele. În cazul în care ele pot fi încadrate ca și păduri virgine/cvasivirgine conform OM 3397/2012, vă solicităm să nu permiteți autorizarea acestor parchete, să anulați APV-urile respective și să notificați ocolul silvic Mehadia asupra acestor constatări, pentru a include respectivele parcele în categoria T1 non-intervenție.

De asemenea vă rugăm să verificați și parcelele adiacente lor dacă îndeplinesc criteriile și indicatorii din OM 3397/2012, precum și dacă s-au efectuat exploatări anterioare în acestea și în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public să ne comunicați rezultatul verificărilor acestor parcele, după cum urmează:

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență aceste trupuri de pădure rămase în stare virgină/cvasivirgină și pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea lor chiar dacă au fost prevăzute  exploatări conform amenajamentelor în derulare.

În concluzie vă rugăm să nu permiteți autorizarea celor 3 parchete până la clarificarea situației și să ne comunicați rezultatul verificărilor dvs, precum și măsurile dispuse.

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Sesizare,

Referitoare la intenția de construire a unui drum ilegal de scos apropiat în PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Ministerul Mediului, Garda Forestieră Timișoara, Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Națională de Mediu, Ocolul Silvic Băile Herculane, Directia Silvică Caraș-Severin, Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra intenţiei de realizare a unui drum de scos  apropiat ilegal în parcul naţional Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărişoara din munţii Cernei.

Drumul de scos apropiat care urmează să fie realizat este necesar pentru exploatarea UA 56A din UP IV Topenia, ocolul silvic Băile Herculane, aparţinând de Direcţia Silvică Caraş-Severin, APV 1027520, partida 1132.

Schiţa parchetului şi APV-ul se găsesc la aceste link-uri:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1027520_2017_20161010191403.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1027520_2017_20161010191349.pdf

Parcela de exploatat, UA 56A, are vârsta de 210 ani (conform amenajamentului silvic) și este o pădure seculară valoroasă care se află în mijlocul unui parc national și sit Natura 2000.  Nu ar trebui să fie exploatată comercial chiar dacă se află în zona de conservare durabilă, deoarece exploatarea ar afecta dramatic atât ecosistemul dar și comunitățile locale, prin tragerea lemnului peste proprietățile, pășunile și fânețele lor.

Dorim să vă atragem atenţia că drumul de scos-apropiat necesar urmează să treacă printr-o parcelă de pădure aflată în zona de protecţie integrală (de non-intervenţie) şi anume UA 65 din UP IV. Conform schiței parchetului și planului de management al parcului national UA 65 este inclusă în zona de non-intervenție a parcului.

Acest lucru este ilegal încălcând legea ariilor protejate, OUG 57/2007, art. 22 (5):

<< ART. 22

(4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate.

(5) În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise:

1. a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
2. b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamitati naturale.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfășura următoarele activităţi:

1. a) ştiinţifice şi educative;
2. b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
3. c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau pașunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia națională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de flora şi faună prezente;
4. d) localizarea şi stingerea operative a incendiilor;
5. e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
6. f) intervenţiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
7. g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamitățile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
8. h) acţiunile de prevenire a inmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
9. i) acţiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din padure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. >>

Menționăm că un drum de scos-apropiat pentru extragerea materialului lemnos (activitate economică) printr-o zonă de protecție integrală nu este justificată și nu se încadrează în litera legii. Realizarea acestui drum de scos apropiat nou va duce inevitabil la extragerea și degradarea (zdrelirea) unor arbori din UA 65 și la degradarea puternică a ecosistemelor din această zonă protejată. De asemenea pășunile și fânețele locuitorilor din amonte de UA 65 vor fi puternic afectate și distruse în urma extragerii materialului lemnos peste proprietățile lor. În plus, nici măcar din punct de vedere economic nu rentează construirea acestui drum pentru extragerea a 84 de arbori de calitatea 5, toate pădurile din zonă având lemn de proastă calitate (calitatea 4).

Prin urmare vă solicităm să nu autorizați/să nu permiteți construcția drumului care încalcă legea.

În baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public vă rugăm sa ne comunicați:

– daca există avizele și permisele pentru construcția și realizarea acestui drum nou (inclusiv din partea comunității locale și a administrației parcului)

– dacă această situație este cunoscută de către Consiliul Științific al parcului și dacă acest consiliu a avizat favorabil parchetul (contrar legii)

– care sunt măsurile dispuse în urma verificărilor

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență întregul ecosistem din zona cătunelor din munții Cernei (Poiana Lungă – Dobraia – Prisăcina – Cracu Mare – Ineleț – Scărișoara – Țațu) datorită valorii deosebite naturale și culturale și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea pădurilor din această zonă turistică chiar dacă au fost prevăzute tăieri conform amenajamentelor silvice în derulare.

Vă rugăm de asemenea șă nu permiteți construcția unor drumuri noi de TAF sau de tractor în fondul forestier din zonă, mai ales că toate pădurile de fag sunt formate din lemn de calitatea 4 – foarte redusă.

În concluzie vă rugăm să nu permiteți autorizarea parchetului din UA 56A, care încalcă flagrant legea ariilor protejate OUG 57/2007 prin construcția drumului de scos-apropiat printr-o zonă de protecție integrală, să anulați APV-ul 1027520 și să ne comunicați rezultatul verificărilor dvs, precum și măsurile dispuse.

În caz contrar ne rezervăm dreptul de a contesta în instanță realizarea acestui drum ilegal.

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Parcul Național Domogled-Valea Cernei,

Ocolul Silvic Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Baile Herculane

Directia Silvică Reșița

Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Parcul Național Domogled-Valea Cernei în 2 unități amenajistice care fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Conform OM 2525/2016:

<< Art. 11. –

(1) În pădurile care fac obiectul studiului de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3397/2012, cu modificările ulterioare, iar scoaterile definitive și ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes național sau care vizează siguranța sau securitatea națională, potrivit prevederilor legale în vigoare. >>

Din informațiile deținute de noi, în acest poligon nu s-au efectuat exploatări forestiere de la realizarea studiului Pin-Matra şi niciodată nu s-au efectuat exploatări comerciale acolo, deci pădurea respectivă nu și-a pierdut caracteristicile din 2005.

Cele 2 parchete care au fost scoase la licitație de către Romsilva se află în apropierea cătunului Prisăcina din munții Cernei, pădurea fiind administrată de către DS Caraș, OS Băile Herculane, UP III, UA 113 și UA 112B și sunt disponibile la adresa:

http://www.rosilva.ro/articole/catalog_masa_lemnoasa_2018__p_2102.htm

UA 113:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1224223_2018_20171011210050.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1224223_2018_20171011205135.pdf

UA 112B:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1224224_2018_20171011205620.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1224224_2018_20171011205326.pdf

Coordonate GPS:

113: 45.009082, 22.494161

112B: 45.005116, 22.502041

În pădure fagii sunt deja marcați, însă parchetele nu au fost încă autorizate spre exploatare.

Aceste păduri nu au fost exploatate comercial până acum, locuitorii din aceste cătune trăind de sute de ani în armonie cu natura fără a o afecta. Locuitorii din cătunele Prisăcina, Dobraia şi Cracu Mare nu sunt de acord cu exploatarea şi nu au fost consultati la aprobarea acestor exploatări din imediata apropiere.

Vârsta celor 2 parcele este de 140, respectiv 150 ani, informaţii prezente în documentul pentru APV, există lemn mort şi pe picior, iar pădurea este una plurienă, îndeplinind criteriile pentru o pădure cvasivirgină.

Fotografii din februarie 2018 din cele 2 parcele pot fi vizualizate la linkul:

https://photos.app.goo.gl/Sv4J84a5DexzTFLU2

Vă rugăm să verificați şi să ne trimiteţi informaţiile următoare în baza legii 544/2001:

1. dacă există aviz din partea administrației parcului național pentru cele 2 parchete, aflate în parcul naţional Domogled-Valea Cernei
2. dacă există aviz din partea Gărzii Forestiere Timișoara pentru aceste parchete, care să confirme că aceste păduri nu îndeplinesc criteriile din OM 3397/2012, conform OM 2525/2016.
3. în caz că există acest aviz, vă rugăm să precizați dacă a existat vreun studiu detaliat în teren și în amenajamentul silvic care să confirme că aceste păduri nu corespund criteriilor de păduri cvasivirgine și ce criterii nu indeplinesc, precum și exploatările forestiere anterioare efectuate în cele 2 unități amenajistice
4. care este destinația lemnelor din cele 2 parchete – dacă ele sunt pentru locuitorii cătunelor Dobraia, Prisăcina, Ineleț sau Cracu Mare sau au altă destinație decât comunitățile din parc, ceea ce nu ar trebui să se întâmple

În cazul în care nu există aviz, un studiu detaliat, precum și existența unor exploatări forestiere anterioare în cele 2 parcele, vă solicităm să nu autorizați cele 2 parchete spre exploatare, să anulați cele 2 APV-uri și să sancționați pe cei care au aprobat și propus exploatarea acestor 2 parchete conform legii nr. 134/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravenţiilor silvice:

<< 22. La articolul 8, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Constituie contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei autorizarea spre exploatare a partizilor amplasate în arborete încadrate în tipul I funcțional – T I, fără aprobări legale, sau în arborete care îndeplinesc condițiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine conform prevederilor în vigoare.” >>

Este evident faptul că și în acest caz amenajamentul silvic încalcă legislația referitoare la pădurile virgine și cvasivirgine (OM 3397/2012, OM 2525/2016), precum și principiile de conservare a ecosistemelor valoroase dintr-un parc național (în acest caz păduri seculare de fag)- OUG 57/2017.

Menționăm că zona cătunelor din munții Cernei este considerată patrimoniu cultural, acest lucru fiind precizat și în planul de management al pacului național, aprobat în 2016.

Existența acestor păduri de fag seculare (unii fagi cu înscrisuri dinainte de 1950) chiar în apropierea cătunelor și așezărilor omenești demonstrează respectul față de natură al acestor locuitori și orice astfel de exploatare forestieră comercială, realizată cu utilaje grele (TAF-uri, camioane) poate afecta semnificativ acest peisaj cultural și această comuniune dintre om și natură, precum și turismul din zonă. Situaţia este valabilă şi pentru alte unităţi amenajistice cu pădure seculară de fag din jurul cătunelor Poiana Lungă, Dobraia, Prisăcina, Cracu Mare, Ineleţ şi Scărişoara, care de asemenea nu sunt incluse în zona de non-intervenţie a parcului naţional şi care vor putea fi exploatate în anii următori!

Precizăm de asemenea că în cadrul unei întruniri propusă de ANANP pentru anul acesta cu toți factorii interesați, pentru modificarea zonării parcului național și extinderea zonei de non-intervenție, intenționăm să încercăm punerea sub protecție și a pădurilor din jurul cătunelor din munții Cernei, pentru conservarea lor în forma actuală, mai ales că au fost identificate și de studiul Pin-Matra și în plus se află și în parc național și sit Natura 2000, ceea ce ar trebui să ducă la includerea lor urgentă în zona de non-intervenție a parcului.

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență aceste trupuri de pădure rămase în stare virgină/cvasivirgină și pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine și vă rugăm să evitați accesarea/exploatarea lor chiar dacă au fost prevăzute  tăieri conform amenajamentelor în derulare. În concluzie vă rugăm să nu permiteți autorizarea celor 2 parchete până la clarificarea situației și să ne comunicați rezultatul verificărilor dvs, precum și măsurile dispuse.

Vă rugăm să ne trimiteţi număr de înregistrare şi să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

În speranța că veți da curs acestui demers al nostru pentru menținerea valorilor naturale, vă mulțumim anticipat.