Tăierile de pădure

Tăierile de pădure sunt o problemă la nivel planetar.

La noi, ele constituie o adevarata plaga întinsă cu furie asupra arcului carpatin, inclusiv în Tarcu.

Cum stă treaba cu pădurile în România?

Povestea pădurilor asaltate de silvicultori este într-un cuvânt DRAMATICĂ, ecosistemele fiind afectate semnificativ.

Drama pădurilor se petrece departe de ochii lumii, în locuri greu accesibile din inima munţilor, şi tocmai de aceea se petrec nenumărate abuzuri.

Cu mijloace tehnologice ce au devenit accesibile tuturor firmelor în ultimii ani (TAF-uri, buldozere, utlaje şi trailere de transport de capacitate mare) practic se poate accesibiliza şi tăia cea mai mare parte a pădurilor, legea fiind şi ea deosebit de permisivă.

Vorbim aici despre Codul Silvic (care se tot modifică), puzderia de alte acte normative care îl însoţesc, dar şi despre respectarea lor (mai mult sau mai puţin) de către silvicultori.

Capture

Avem aici un raport oficial Romsilva despre păduri la nivel naţional, cu unele explicaţii. Ce ne interesează de aici:

– avem mai multe categorii de păduri

– În tipul I funcţional (2% din păduri) nu sunt permise intervenţii silviculturale. Prin excepţie, în anumite situaţii, acestea se pot realiza cu acordul Academiei Române.

– În tipul II funcţional (20% din păduri) sunt permise numai lucrări de conservare.
– În tipurile III şi IV funcţionale sunt permise tratamente intensive care promovează regenerarea naturală. Prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se pot aplica tăieri rase.
– În tipurile V şi VI funcţionale sunt permise toate tipurile de
tratamente.

Mai găsim tot acolo următoarele informaţii, care în fapt sunt date de bază, cu care operează Romsilva în stabilirea cotelor:

– Volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de 218 mc. Media europeană este de 147 mc.
– Creşterea medie anuală este de 5,6 mc/an/ha. Media europeană a creşterii anuale este de 4,4 mc/an/ha.
– Posibilitatea anuală a pădurilor României este de 22,3 milioane mc. Adică maxim atâta se poate tăia anual, teoretic, pentru a nu înrăutăţi situaţia.

Cotele de tăiere anuală se stabilesc respectând Amenajamentele silvice (cel puţin în teorie) şi suma lor, teoretic nu ar trebui să depăşească posibilitatea de regenerare. În practică, situaţia depinde de cei implicaţi în elaborarea, dar şi în aplicarea amenajamentelor. Ce sunt astea, amenajamentele?

Amenajament silvic (definiţie) = ‘documentul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-organizatoric si economic, fundamentat ecologic’.

Amenajamentul se reinnoieste pentru fiecare ocol silvic o data la 10 ani, şi este întocmit de firme specializate într-un proces amplu ce implică evaluarea în teren şi o serie de conferinţe la care participă specialiştii silvici, fiind ulterior aprobat de către ministerele de resort (mediu, agricultura, dezvoltare, etc…).

Aceste amenajamente însă, sunt fundamentate ecologic doar în măsura în care silvicultura este tot una cu ecologia.

Se constată că bazele managementului forestier (de către alţii ce şi-au distrus pădurile, aplicând astfel de practici) au fost stabilite pornind de la premisa greşită că natura trebuie planificată, şi au avut un efect teribil asupra biodiversitătii în zonele respective. Mai multe despre subiect se pot citi din acest articol (în engleză).

Dar, cum la noi legea este facută de silvicultori, laolaltă cu alţi politicieni flămânzi … ajungem la astfel de situaţii:

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Taieri-ilegale/Romania-taie-3-hectare-de-padure-pe-ora/

Aberaţiile din Codul Silvic

Despre aberaţiile din Codul Silvic actual se poate vedea o analiză aici:

http://ccncluj.blogspot.ro/2008/04/noi-aberatii-legislative-codul-silvic.html

În mare este vorba despre:

– Monopolul administrarii parcurilor nationale si naturale de catre un agent economic interesat prin definitie in primul rand de exloatarea padurii, nu de protectia ei.

– Continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure

– Protectia padurii prin… cat mai multe drumuri forestiere !!!??

– Pentru drumuri forestiere noi nu se face evaluare si autorizare riguroasa, autoritatile de mediu nefiind parte in comisiile care decid realizarea de noi drumuri forestiere

– Restricţii de acces: drumurile forestiere devin toate drumuri de… utilitate privată !!???

– Restricţii aberante: Nu mai poti culege legal o boaba de zmeura fara aprobarea silvicilor!

– Interdictie cvasitotala de acces in padure a altor persoane decat proprietarii si personalul silvic, dar … permisivitate de turismul si „sportul” cu motor in padure!

– Blandete fata de infractori

Considerente ecologice şi de protecţie

Constatare: o pădure în care s-a intervenit cu utilaje şi se execută lucrări periodice, este puternic afectată din toate punctele de vedere. Nu doar că arborii sunt tăiaţi şi efectele la nivelul solului ale intervenţiei cu utilaje sunt devastatoare, dar şi speciile de animale sunt puternic deranjate, fiindu-le disturbat ciclul normal de viată şi habitatul.

Pentru că toată suprafaţa pădurilor este cuprinsă în amenajamente, cea mai mare parte a pădurilor se şi exploatează sub acoperirea acestor documente (sau este prevăzut a se exploata), inclusiv în cea mai mare parte din ariile protejate.

Din punct de vedere al protecţiei pădurilor, este necesar să avem un sistem de arii protejate funcţional şi nu doar la nivel declarativ, cu planuri de management durabil care să poată fi puse în aplicare şi să nu permită abuzurile. În mod normal, amenajamentele silvice ar trebui sa ţină seama de măsurile de conservare a biodiversităţii, şi nu invers. În practică, nu se întâmplă aşa.

Totodată, silvicultura nu ţine seama de existenţa în păduri a unor obiective turistice şi căi de acces care ar putea fi afectate de exploatări, nu de puţine ori constatându-se degradări ale peisajului sau infrastructurii turistice (poteci, marcaje) ca urmare a activităţilor. Legea având lacune în această privinţa, silvicultorii de obicei ignoră aceste aspecte şi îsi văd de treabă, oripilând turiştii şi generând frustrare şi conflicte. Dar cum turismul pedestru (drumeţia) este ignorat de autorităţi, nici nu e de mirare că se întâmplă aceste lucruri, turiştii trec, pădurea se taie.

Unde este permisă şi unde este interzisă exploatarea?

Conform legislaţiei, singurele zone cu păduri ce nu pot fi exploatate (teoretic) sunt:

– cele ce au statut de rezervaţie – oficial declarate şi protejate.

– zone de protecţie strictă sau integrală din cadrul ariilor protejate (atâtea câte sunt declarate conform planurilor de management).

– pădurile încadrate conform amenajamentelor în tipul I funcţional de mai sus

– câteva din aşa numitele PVRC – Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare, conform sistemului de certificare FSC (mai multe despre PVRC aici). Romsilva a identificat pe teren deja unele dintre aceste păduri, însă doar câteva subcategorii din acestea (şi aşa puţine) sunt exceptate de la exploatare.

– pădurile rămase virgine şi cvasivirgine. Protecţia pe hârtie a pădurilor virgine s-a obţinut datorită implicării WWF (prin campania Salvaţi Pădurile Virgine din 2012), dar acestea nu au fost încă identificate în teren şi protejate efectiv, fiind totodată cele mai ameninţate de silvicultori. Mai multe despre pădurile virgine și cum le putem salva aici: Despre păduri virgine

În rest, în toate pădurile ce nu fac parte din cele de mai sus se taie cât se poate de mult, conform amenajamentelor, dar şi în funcţie de voinţa silvicilor (de la sefi de direcţie silvică, de fond forestier, de ocoale şi până la simpli pădurari), de permisivitatea organelor de control (ITRSV) şi de rapacitatea firmelor ce exploatează în teren (subcontractori).

Chiar şi în pădurile teoretic protejate descrise mai sus, pot avea loc tăieri şi se găsesc portiţe, astfel:

– În România, în mod paradoxal toate PN sunt subordonate Romsilva (un gen de situaţie ‘lupul paznic la oi’) şi uneori au loc tăieri, invocându-se situaţii deosebite gen doborâturi de vânt, invazii de insecte ‘dăunătoare’ – excepţiile având o bază mai mult sau mai puţin reală, unele fiind deci abuzive/ ilegale. De notorietate sunt cazurile tăierilor din Retezat (Râul Şes) şi Piatra Craiului, în care administraţiile parcurilor au fost nevoite să accepte situaţiile şi vinovaţii (parveniţi şi afacerişti locali, mulţi dintre ei în structuri Romsilva) au fost scoşi basma curată.

– În pădurile private, deciziile sunt în totalitate la cheremul proprietarilor şi nu de puţine ori au fost constatate situaţii extreme în care s-a ras tot, încălcând orice fel de norme. Cu toate astea, în majoritatea cazurilor autorii proprietari/infractori sunt bine merci deşi ei sunt cunoscuţi în rândul comunităţii. În schimb, sunt acuzaţi pentru furt de lemne cei care sunt prinşi cărând câte o căruţă de cioate, pentru a se încălzi.

– Pădurile rămase încă virgine şi cvasivirgine nefiind inventariate şi declarate în prezent, sunt vizate în mod predilect de către silvici care încearcă să le accesibilizeze pentru a nu mai putea fi considerate ca atare. Dacă ele vor ajunge să fie protejate, vor fi scoase de la exploatare şi producţia se va diminua, de aceea Direcţiile Silvice au ca prioritate deschiderea de noi drumuri pentru accesarea fondului forestier tocmai spre aceste zone.

– Să nu uităm că Romsilva este sub control ministerial şi politic, iar organul de control ITRSV la fel. Şefii de direcţii silvice sunt numiţi după performanţe ce n-au nimic de a face cu o stare bună a pădurilor, ci dimpotrivă: cu productivitatea de masă lemnoasă (sau chiar mai rău, cu servilitatea şi obedienţa faţă de alţi granguri mai mari). Astfel, în România orice este posibil la comanda politicienilor, şi pădurea se taie în continuare cu aplomb.

Pentru a exploata cat mai mult lemn ilegal, a cărui contravaloare intră în buzunarele autorilor, se practică tot felul de metode pentru a acoperi furturile de lemne, în cazul în care sunt depistate. De exemplu, exista aprobări legale pentru un volum de masă lemnoasă dar în fapt se exploatează mai mult, pe aceleaşi acte şi autorizaţii. Ca şi ultimă apărare, în cazul în care nu mai exista alte justificări se invocă o catastrofă naturală gen doborâtură sau invazie de insecte, caz în care legea spune că este necesară intervenţia şi curăţarea locului.

Deci, interesul silvicilor este să se exploateze cât mai mult, protecţia pădurii şi ce rămâne în urmă nefiind o prioritate.

Câteva articole recomandate despre situaţia pădurilor în ţară:

Ţara arde:

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-16009389-harta-taierilor-paduri-din-romania.htm

http://ro.stiri.yahoo.com/cum-dispar-p%C4%83durile-rom%C3%A2niei-noul-cod-silvic-%C5%9Fi-111800534.html

Şi pompierii agită un pistol cu apă:

http://www.mediafax.ro/social/directorul-romsilva-astept-sa-se-adopte-noul-cod-silvic-sa-avem-un-management-modern-al-padurilor-11449489

Dacă autorităţile nu sunt în stare să ţină sub control fenomenul (şi nici nu vor, după cum pare), să vedem ce se mai poate face.

Harta tăierilor de păduri*

Harta taierilor de paduri – realizată de ONG-ul de mediu Ecoassist isi propune să inventarieze zonelor despadurite din Romania şi (vom cita de pe situl lor – cu italice) ‘să ofere o imagine de ansamblu a tăierilor de păduri (legale şi ilegale) cu transpunere pe imagini satelitare, transparenţă şi acces acordat publicului larg.

Oricine poate raporta tăieri de păduri legale sau ilegale.

Harta este construita pe baza imaginilor din satelit (Google Maps) si presupune implicarea directa a publicului larg in marcarea taierilor de paduri asa cum reiese din imagini. Informatiile urmeaza sa fie ulterior verificate atat cu ingineri silvici implicati in iniţiativă, cât şi cu autoritatile silvice pentru a identifica legalitatea punctelor identificate.

Adresa la care se poate accesa este: harta.plantamfaptebune.ro

*Din cate ne-am dat seama în primăvara 2014, Harta Taierilor de pădure de la plantamfaptebune.ro ori nu e functională (pentru raportat tăieri), ori nimeni nu validează datele. Deci următoarele rânduri sunt prezentarea unui proiect care a funcţionat doar o vreme, nu şi în momentul de faţă…

Oricum se taie paduri, de ce sa ma mai agit?

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l retinem este ca nu toate taierile sunt ilegale sau necorespunzator documentatiei obtinute. Exista paduri ce apartin grupei functionale de productie, exista operatori care respecta legea in vigoare si normele de aplicare a acestora. Mai departe, pentru a identifica zonele taiate sau rarite ilegal, este un proces mai lung, care incepe in primul rand cu raportarea locului respectiv pe harta. Ulterior raportarii zonelor despadurite (in fiecare judet al tarii), pasul urmator este verificarea cu sprijinul unor ingineri silvici a informatiilor introduse pe harta. Fie ca sunt poze sau dar marca pusa pe harta (Google Maps) un inginer silvic va verifica imaginea pentru a analiza daca zona marcata este taiata sau imaginea poate reprezenta si altceva, de asemenea el are la dispozitie si un instrument ce permite identificarea suprafetei marcate pe harta. In cazul in care aceasta persoana va considera ca taierea respectiva aparent incalca normele simple (taierile rase nu pot fi aplicate pe suprafete mai mare de 3 ha), atunci vom contacta autoritatile cu o lista predefinita din fiecare judet pentru a verifica existenta unei documentatii de autorizare.

Institutiile si Administratorii care pot fi contactati pentru a sesiza o tăiere:

Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare (9 institutii de acest fel in tara, subordonate Ministerului Mediului si Padurilor, fiecare avand mai multe judete in subordine, la nivel de judet poate functiona o Inspectie Silvica Judeteana sub forma de birou sau compartiment)
Directiile Silvice subordonate Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, care administreaza padurile de stat si prin contracte cu proprietarii, administreaza sau asigura serviciile silvice pentru alte proprietati decat publica a statului
Ocoale Silvice de stat care raporteaza Directiilor Silvice si ITRSV-urilor
Ocoale Silvice Private care raporteaza ITRSV-urilor
(in cel mai inalt caz) Ministerul Mediului si al Padurilor

Exista 3 raspunsuri posibile:

fie acela ca exista o autorizare; în acest caz vom solicita autorităţilor să ne precizeze tipul de proprietate (publica a statului, publica a comunei, privata persoana fizica, privata composesorat etc.) numarul de inregistrare al autorizaţiei, suprafata autorizata cat si volumul autorizat pe specii de arbori pentru a verifica dacă în realitate autorizaţia a fost respectată sau au fost făcute abuzuri
fie acela că nu există autorizaţie (caz in care vom sesiza institutia imediat superioară ierarhic pentru a cerceta situaţia, a identifica responsabilii şi a-i trage la răspundere)
fie lipsa unui raspuns (in absenta unui raspuns pe o perioada mai lunga de 30 de zile –conform legii 544/2001) vom notifica de asemenea institutia superioară pentru a parcurge paşii prezentaţi mai sus

In cazul in care numarul de cazuri identificate fara autorizare sau fara un raspuns clar din partea autoritatilor este considerabil, vom lua in calcul implicarea altor institutii pe langa cele direct autorizate in domeniul forestier.’

Mai rămâne de adaugat faţă de ce prezintă ei pe site că dacă se constată tăieri dubioase, pe lângă ITRSV (care are expertiza necesară dar uneori mai ‘închid ochii’ fiind prieteni cu silvicii), se mai pot sesiza şi alte instituţii cu rol de control, deşi aceştia nu au expertiza tehnică necesară în domeniu silvic şi deci vor fi uşor de combatut de către silvicultori, în caz că se încearcă muşamalizarea cazului:

– Garda de Mediu

– Inspectoratul de Poliţie Judeţean – Compartimentul pentru Combaterea Delictelor Silvice

– Primăriile sau Consiliul Judeţean

Pădurile din Ţarcu

Exploatarea pădurilor din zona Ţarcu se face prin cele trei ocoale de stat, dar şi de către privaţi:

– Ocolul Silvic Oţelul Roşu (Romsilva)

– Ocolul Silvic Teregova (Romsilva)

– Ocolul Silvic Experimental Caransebeş (ICAS)

– Ocolul Silvic Privat Băuţar/ Valea Bistrei (privat, ţine de composesoratele Bucova, Marga şi Băuţar)

Aici nu ne dăm cu parerea care tăieri sunt legale în Ţarcu, şi care nu. Le prezentăm doar în ansamblul lor şi unde este cazul vom intra în detalii, în măsura în care ne pricepem.

Imagini satelit cu pădurile afectate din Ţarcu :
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/ImaginiSatelitDefrisariTarcu?authkey=Gv1sRgCJzdpt6UrpSwYw
Valea Bistra Marului:
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/DefrisariValeaBistraMarului2013?authkey=Gv1sRgCOu8nJmw-5GsDw
Buza Nedeii:
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/DefrisariBuzaNedeii?authkey=Gv1sRgCNq996HjjYW6hQE
Padure (fostă virgină) sub Seroni:
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/TaieriInFagetVirginSeroni?authkey=Gv1sRgCP3DqYuh3fq8fQ
Valea Şucu in fosta rezervatie:
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/TaieriValeaSucu?authkey=Gv1sRgCPKCmOW_t8DfgQE
Rampa Rusca Teregova
https://picasaweb.google.com/114423903412316749622/RampaLemnRuscaTeregova?authkey=Gv1sRgCOPv1tiDiq6ckQE#

Ne propunem nu doar să mapăm aceste tăieri pe harta tăierilor de păduri, dar şi să facem alte demersuri necesare pentru a verifica legalitatea tăierilor, şi pentru a conştientiza factorii de decizie în privinţa amplorii acestora.

Ce putem face dacă sesizăm o tăiere?

Cel mai simplu este să o raportaţi, pe harta tăierilor harta.plantamfaptebune.ro, şi să prezentaţi imagini relevante pe net pentru a putea fi vizualizate şi de alţii. Sunt foarte utile şi informaţii privind locul exact al tăierii (eventual coordonate GPS şi întinderea şi densitatea tăierii).

Raportarea asta ajută la conştientizarea problemei, dar nu o rezolvă.

Ulterior, dacă suspectaţi nereguli (nu toate tăierile sunt ilegale după cum vedeţi mai sus în explicaţii) şi dacă aveţi posibilitate, nervi şi doriţi să vă luaţi la trântă cu ‘sistemul’, puteţi face o sesizare la ITRSV, la Garda de Mediu, la primăria localităţii şi chiar la Poliţia Judeţului sau DNA/DIICOT.

Autorităţile au obligaţia legală de a răspunde la aceste sesizări, dar de obicei abuzurile din teren sesizate de oamenii obişnuiţi sunt rapid acoperite cu hărtii de catre cei implicaţi, şi fără dovezi solide şi bine argumentate (încălcări flagrante), răspunsurile de la organele de control de cele mai multe ori sunt de genul că nu se constată nereguli, sau în cazurile fericite cel mult se lasă cu câte o amendă sau o destituire a vreunui ‘acar Paun’, nici vorbă de vreo pedeapsă efectivă sau eficientă care să oprească distrugerile majore.

Cu toate astea, în ultima vreme au fost operate arestări de catre autorităţi, în cazul în care lăcomia unor silvici a întrecut orice limite. În acele cazuri s-a constatat şi probat asocierea şi complicitatea unor persoane cheie din Directii Silvice, ITRSV, Primarii, CJ asociate în vederea săvârşirii de fapte de corupţie. Şi cam aşa se întâmplă peste tot neregulile, mai mult sau mai puţin sesizabil.

Sau mai bine zis, neregulile legate de tăieri dacă există, vor putea fi constatate şi probate fie pe linia anticorupţiei (prin mita, complicitate la infracţiuni, etc…) , fie de către cineva cu cunoştinţe temeinice de SILVICULTURĂ, care ar putea să meargă în teren sa constate ce norme s-au încălcat şi (dacă are acces la amenajamentul silvic respectiv) eventualele ilegalităţi, şi să se agite apele în aşa măsură încât neregulile să iese la iveală, iar peştii cei mari să fie dovediţi în mod evident.

Pentru a demasca tăierile ilegale, ar fi deci nevoie de ajutorul unor persoane oneste, cu cunoştinţe temeinice de silvicultură şi biologie, care să nu facă parte din sistem sau să fie dispuse să-l saboteze din interior (putem asimila structurile Romsilva în marea lor majoritate ca făcând deja parte din sistemul corupt, o adevarată maşinarie infernală de facut bani).

Altruiştii aceştia vor trebui să constate obiectiv neregulile, pe baza unor argumente valabile şi să facă niste sesizări bine documentate către autorităţile competente.

Ulterior, în cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, să nu se depună armele, ci dimpotrivă să se dea dovadă de perseverenţă în escaladarea ilegalităţilor constatate, în paralel cu expunerea cazului în mod public.

Din păcate, în cele mai multe cazuri aceaste persoane care sa aducă argumentele şi să facă munca de demascare-investigaţie fie sunt imposibil de găsit, fie sunt ingrozitor de ocupate şi nu vor avea timp să se ocupe de din cazuri.

Daca totuşi se găsesc şi ridică fruntea pentru a înfrunta sistemul corupt, cei implicaţi în jaful pădurilor vor încearcă rapid o acoperire a neregulilor, prin inducerea de piste false, denigrare, sabotaj, ameninţari, etc…

––––––––––––––––––––

Confirmare autoritati (ISU)

Ce putem face daca vedem un transport de lemne nemarcate?

Toate transporturile de lemne pot fi raportate la 112 daca exista suspiciuni ca ar fi ilegale sau nu au la vedere marcajul aplicat pe busteni!
S-a confirmat ca 112/ ISU trateaza aceste apeluri cu prioritate, ca urgente, si trimit echipajele Dispeceratului de Urgenta al Politiei sa le verifice legalitatea!

Au existat raportari si Politia a intervenit prompt!

Vedeti mai multe pe grupul de fb Nu Asa:
https://www.facebook.com/groups/1391061487807346/?ref=ts&fref=ts

––––––––––––––––––

Dezastrul de la nivel naţional: Legea Junglei în locul Codului Silvic

Am prezentat in mare faptele, cu o mică analiză a situaţiei. În padure, nu domneste Codul Silvic ci Legea Junglei.

Necazul e tot acolo, întrebările rămân:

Unde sunt acei silvicultori care să şi îngrijească pădurea, nu doar s-o exploateze sălbatic?

Unde sunt autorităţile care ar trebui să ia masurile necesare ca să se stopeze jaful pădurilor, iar cei răspunzatori să fie traşi la răspundere?

Unde sunt acei politicieni care să faca legi pentru a preveni abuzurile, nu pentru favorizarea infractorilor?

Dezastru la nivel planetar

Dacă va închipuiţi ca doar la noi se taie, vă înşelaţi. De la începuturile erei industriale, planeta este supusă unor presiuni tot mai mari asupra resurselor naturale, ale solului şi subsolului, şi a tuturor formelor de viaţă. Pădurile or fi ele resursă regenerabilă, dar la ritmul actual al distrugerilor, suprafeţele scad cu repeziciune.

Se taie peste tot cu salbăticie: în bazinul Amazonului, în Indonezia, în Malaezia, în Siberia, în Scandinavia, Alaska şi California deopotrivă. Şi apoi ne mirăm că se schimbă clima şi ne încălzim. Noi schimbăm clima!

O bază de date cu harţi ale despăduririlor la scară globală (230 mil. ha. despădurite între 2000 şi 2012) se poate accesa pe:

http://www.globalforestwatch.org/ – find out what is happening in forests right now!

Links, exemple, cazuri:

Se pare ca noul ministru delegat d-na Doina Pana vrea sa faca ordine, sa implementeze sistemul de trasabilitate a lemnului, la fel ca precursoarea d-na Lucia Varga, dar parlamentarii de la guvernare o scalda in asa fel incat situatia actuala sa se perpetueze cat mai multa vreme (doar vine campania si au nevoie de bani):
http://ziaruldemediu.ro/ministrul-pentru-ape-si-paduri-vom-strange-surubul-cam-din-toate-partile-in-privinta-taierilor-ilegale-de-lemn/

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-17176158-proiectul-prin-care-defrisarile-ilegale-sunt-amenintari-siguranta-nationala-adoptat-tacit-camera-deputatilor.htm

http://www.radio-resita.ro/ancheta-parcul-national-semenic-cheile-carasului-sub-amenintarea-drujbei/