Sesizare păduri virgine și cvasivirgine lângă rezervația Izvoarele Nerei, Ocolul Silvic Mehadia

Nr. 07 /28.03.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor posibile păduri virgine și cvasivirgine lângă rezervația Izvoarele Nerei, Ocolul Silvic Mehadia

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Garda Forestieră Timișoara, Ocolul Silvic Mehadia, Directia Silvică Caraș-Severin,

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a unor cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în unități amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 pentru păduri virgine, respectiv cvasivirgine în cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, OS Mehadia, la est de rezervația UNESCO Izvoarele Nerei din Munții Semenic.

Unitățile amenajistice care pot îndeplini criteriile din OM 3397/2012 fac parte din UP III Mehadica, OS Mehadia, iar 3 parchete au fost scoase la licitație pentru a fi exploatate anul acesta. Cele 3 parchete se află în UA 129, 130 și 159A:

More >

Sesizare drum ilegal PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane

Nr. 08 /28.03.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de construire a unui drum ilegal de scos apropiat în PN Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărișoara, OS Băile Herculane

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri, Ministerul Mediului, Garda Forestieră Timișoara, Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Națională de Mediu, Ocolul Silvic Băile Herculane, Directia Silvică Caraș-Severin, Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra intenţiei de realizare a unui drum de scos  apropiat ilegal în parcul naţional Domogled-Valea Cernei, cătunul Scărişoara din munţii Cernei.

Drumul de scos apropiat care urmează să fie realizat este necesar pentru exploatarea UA 56A din UP IV Topenia, ocolul silvic Băile Herculane, aparţinând de Direcţia Silvică Caraş-Severin, APV 1027520, partida 1132.

Schiţa parchetului şi APV-ul se găsesc la aceste link-uri:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/schita_1027520_2017_20161010191403.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FCSBHE/apv_1027520_2017_20161010191349.pdf

More >

IMG_1822

Sesizare privind intenția de exploatare a unor păduri virgine în PN Domogled-Valea Cernei, OS Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Nr. 03 /26.02.2018

Sesizare,

Referitoare la intenția de exploatare a unor păduri virgine în Parcul Național Domogled-Valea Cernei,

Ocolul Silvic Băile Herculane, cătunul Prisăcina

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Ocolul Silvic Baile Herculane

Directia Silvică Reșița

Administraţia PN Domogled-Valea Cernei

 

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Parcul Național Domogled-Valea Cernei în 2 unități amenajistice care fac parte dintr-un poligon Pin-Matra identificat în 2005 prin studiul de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Conform OM 2525/2016:IMG_1822

<< Art. 11. –

(1) În pădurile care fac obiectul studiului de fundamentare „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018″, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3397/2012, cu modificările ulterioare, iar scoaterile definitive și ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes național sau care vizează siguranța sau securitatea națională, potrivit prevederilor legale în vigoare. >>

 

Din informațiile deținute de noi, în acest poligon nu s-au efectuat exploatări forestiere de la realizarea studiului Pin-Matra şi niciodată nu s-au efectuat exploatări comerciale acolo, deci pădurea respectivă nu și-a pierdut caracteristicile din 2005.

 

Cele 2 parchete care au fost scoase la licitație de către Romsilva se află în apropierea cătunului Prisăcina din munții Cernei, pădurea fiind administrată de către DS Caraș, OS Băile Herculane, UP III, UA 113 și UA 112B și sunt disponibile la adresa:

http://www.rosilva.ro/articole/catalog_masa_lemnoasa_2018__p_2102.htm

More >

drum beletina1

Sesizare privind exploatarea unor păduri virgine din Geoparcul Platoul Mehedinți

Nr. 17 /23.11.2017

Sesizare,

Referitoare la exploatarea unor păduri virgine din  Geoparcul Platoul Mehedinți

 

Către

Ministerul Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Mehedinți,

Agentia Națională pentru Arii Naturale Protejate,

Geoparcul Platoul Mehedinţi,

Copie: WWF Romania, Greenpeace, alte ONG-uri

Prin prezenta sesizare dorim să vă atragem atenţia asupra a două cazuri de avizare a unor parchete de exploatare forestieră în Geoparcul Mehedinţi în păduri care îndeplinesc criteriile de a fi încadrate ca şi păduri virgine sau cvasivirgine (conform OM 3397/2012) sau care reprezintă păduri seculare de valoare deosebită (“old-growth forests”) şi în care sunt planificate sau se efectuează deja exploatări silvice, din cauza cărora aceste păduri şi-ar pierde caracteristicile actuale.  Parcelele se află în UP 5 Coşustea din cadrul ocolului silvic Tarniţa, Direcţia Silvică Mehedinţi, din cadrul Romsilva, şi sunt situate în aria protejată Geoparcul Patoul Mehedinţi.

a) În zona Poiana Beletina s-au avizat şi demarat lucrări la parchete aflate într-un trup de pădure virgină, identificat în urma studiului Pin-Matra şi care până în 2017 a fost neatins. Este vorba de UA 54B şi 57C, UP 5 Coşuştea, OS Tarniţa, ambele parcele făcând parte dintr-un poligon Pin-Matra.
Acest lucru este ilegal conform OM 2525/2016, pentru că a fost încălcat art. 11.
drum beletina1

Parchetele se găsesc la aceste linkuri:

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/schita_1009266_2017_20161012152526.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/apv_1009266_2017_20161012152500.pdf

http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/schita_1004829_2017_20161012150637.pdf
http://licitatii.rosilva.ro/documente/FMHTAR/apv_1004829_2017_20161012150543.pdf

Menţionăm faptul că, din motive inexplicabile, coordonatele GPS din schiţa parchetului, precum şi de pe pagina Romsilva sunt eronate, acest lucru inducând în eroare pe oricine este interesat şi doreşte verificarea parchetelor.

În cadrul acestor exploatări am descoperit următoarele nereguli / ilegalităţi la faţa locului: More >

concurs teregova

Concurs ”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

concurs teregova

Concursul despre natura din jurul nostru

”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”

13 mai 2017 – Liceul Teoretic Sf.Dimitrie Teregova

Eveniment organizat în cadrul Proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu”

 

Acest concurs se adresează elevilor din clasele V-VIII implicate în proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

Participarea la concurs se face în ECHIPE de 3-5 elevi. Fiecare echipă își va desemna un coordonator (dintre cei maxim 5 membri elevi) și își va alege un nume cu care se va înscrie.

IMPORTANT: Fiecare membru al echipei să aibă o contribuție clară la prestația echipei!

 

Fiecare echipă va pregăti pentru concurs:

  1. Un nume al echipei – pe care îl va folosi la înscriere,
  2. O prezentare Power Point pe care o va trimite pe mail până cel târziu la 10 mai (mtarcu@gmail.com),
  3. Un steag reprezentativ pentru echipă, cu care se va prezenta în ziua concursului,
  4. Un poster prin care prezintă ceva reprezentativ despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu (minim A2, recomandabil A1),
  5. Va studia ghidul ”Descoperă Munții Țarcu” pentru a afla lucruri interesante despre această Arie Naturală Protejată și va răspunde la câteva întrebări în cadrul concursului.

More >

European Day of Parks 2017

În cadrul proiectului Ranger Junior sărbătorim Ziua Europeană a Parcurilor (a tuturor ariilor protejate, în fapt) la sfârșit de mai, cu diverse activități.

Programul activitaților poate fi consultat pe pagina proiectului (Ranger Junior).

A început Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu 2017

RJ MT_DSC3195

 

.

este un proiect iniţiat în 2012 de către Asociaţia Altitudine Filiala Banat, cu sprijinul financiar al Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România, şi a altor sponsori şi suporteri.

S-a concretizat până acum printr-o serie de acţiuni şi tabere anuale cu elevi de gimnaziu şi liceu derulate în comunităţile din preajma Munţilor Ţarcu.

.


 

Nr Calendarul activitatilor Ranger Junior 2017 Data Locatia
1 Prezentări în scolile din Armenis, Slatina Timis, Vârciorova, Teregova, Turnu Ruieni, Borlova, Măru, Zăvoi 1-15 aprilie Vecinatatea Munţior Ţarcu
2 Atelier creativitate – impaslirea lanii 1 aprilie Școala Gimnazială Măru
3 Atelier creativitate cu lut 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie ”
4 Atelier de pictură pe lemn 8 aprilie Liceul Tehnologic ”Sf. Dimitrie”
5 Tabără de formare a voluntarilor 7-9 aprilie Teregova
6 Înscrieri pentru concursul de prezentări 1- 10 mai Email/telefon
7 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Liceul Teoretic Dositei Obradovici 8 – 12 mai Timişoara
8 Concurs prezentari la Liceul Sf Dimitrie Teregova 15 mai Teregova
9 Ziua Munților Țarcu 20 mai Poiana Mărului
10 Recondiționarea traseului tematic „În căutarea acvilei de munte” 21 mai Clubului de Turism Concordia Lugoj
11 Seară studențească 22 mai Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
12 Descoperă Banatul Montan / European Day of Parks  24 mai Muzeul National al Banatului
13 Ziua Munților Țarcu 28 mai Pădurea Verde
14 Lecţii despre Munţii Ţarcu la Școala Generală 30 29 mai Timișoara
15 Aplicație practică în natură ”Șaua Jigoriei” 10 iunie În perimetrul ariei protejate
16 Tabăra Ranger Junior 29 iunie – 03 iulie Poiana Mărului

 


Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu se derulează din 2012.

Pentru copii dornici de a înţelege ce face un mic ranger pentru a  proteja şi explora natura avem următorul  – Ghid:  Ranger Junior in Situl Natura 2000 Muntii Tarcu

De descarcat şi citit de orice copil care vrea sa devina Ranger Junior  ––>

format A5, 24 pagini color

Ediţii anterioare:

Ranger Junior 2016
Ranger Junior 2015
Ranger Junior 2014
Ranger Junior 2013
Ranger Junior 2012

Asociaţia Altitudine Filiala Banat derulează din 2012 programe şi tabere de tip ranger junior în zona Munţilor Ţarcu.

La acestea au participat până acum peste 1500 de elevi de gimnaziu din comunităţile din vecinătatea Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, oferind copiilor alternative de petrecere a timpului liber şi exemple de activităţi extraşcolare inedite, axate pe natură.

Mulţumim finanţatorilor, partenerilor şi şcolilor implicate şi tuturor celor care ne ajută şi au contribuit în decursul anilor ca acest proiect să crească:IMG_3991

  • Finanţatorii Fundaţia Pentru Parteneriat şi Mol România
  • Liceul Tehnologic “Sf. Dimitrie” Teregova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII „Trandafir Cocârlă” Turnu Ruieni,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Borlova,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Zăvoi,
  • Şcoala cu clasele I-VIII Măru,
  • Școala Gimnazială ,,Ștefan Velovan” Rusca Montană
  • Școala Gimnazială Vârciorova
  • Școala Gimnazială Armeniş
  • Școala Gimnazială Slatina-Timiş
  • Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj.
  • Primăria Municipiului Caransebeş
  • Primăria Oţelu-Roşu
  • Universitatea de Vest din Timişoara
  • Agenţia Pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
  • Muzeul Național al Banatului Timişoara
  • Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin
  • Asociația Bio-Team
  • Asociația FOA – Fusion of Arts
  • Clubului de Turism Concordia Lugoj
  • Clubul Sportiv Tibiscus Timișoara
  • Pensiunea Vilador Poiana Mărului
  • Pensiunea Şucu

Proiectul Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu

Asociaţia Altitudine Filiala Banat oferă copiilor din preajma Sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu ocazia să fie mai aproape de natură şi să înţeleagă mai bine complexitatea lumii vii şi a responsabilităţii noastre de a o  respecta şi proteja.

Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi MOL România au sprijinit financiar desfăşurarea proiectului Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu de-a lungul anilor, şi astfel iniţiativa noastră s-a concretizat cu ajutorul partenerilor şi participarea elevilor, cadrelor didactice din şcolile implicate şi al voluntarilor.

Am organizat lecţii de educaţie ecologică în şcolile implicate în proiect, tabere la munte, concursuri şi expoziţii de fotografie cu teme legate de protecţia naturii şi puncte de informare în şcolile partenere.

Sute de copii au aflat despre Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, dintre care aproape 180, cu vârstă cuprinsă între 11 şi 15 ani au participat la taberele Ranger Junior din aria protejată, de-a lungul anilor.

În tabere elevii învaţă despre ce înseamnă a fi ranger într-o arie naturală protejată, noţiuni de bază despre protecţia naturii şi de ce e important să păstreze cât mai natural arealul de langa ei. Toate acestea devin mai palpabile prin prezentări, jocuri şi plimbări în natură. Exerciţiile la care participă copiii le dezvoltă spiritul de echipă, le dau ocazia să înţeleagă valorile vieţii şi să aprecieze valoarea coechipierilor. Abilităţile de prezentare şi comunicare sunt exersate prin jocuri şi intreacţiunile pe care le au cu volunatarii şi chiar cu turiştii cărora le oferă informaţii despre aria protejată.

Micii rangeri învaţă cum să citească o hartă, cum să se orienteze cu busola, care este echipamentul de munte şi cum se foloseşte, noţiuni de bază în alpinism, căţăratul pe stâncă şi se dau cu tiroliana, spre marea lor bucurie.

Rangerii juniori învaţă potecile turistice, oferind informaţii despre acestea turiştilor (motorizaţi sau nu). De multe ori în ieşirile cu biologi voluntari descoperă zone de sălbaticie, fac observaţii despre faună şi floră, ca nişte adevăraţi rangeri.

Micii rangeri ajută de asemenea, la realizarea de marcaje, indicatoare turistice şi panouri informative şi la amplasarea lor pe teren. Astfel s-au concretizat două trasee tematice în zonă.

În tabere, copiii se bucură din plin de ocazia de a-şi face prieteni noi şi de a interacţiona, dezvăluind noi şi noi resurse de energie, idei şi cunoştinţe într-o continuă bună dispoziţie.

A fost o experienţă superbă, în care am învăţat foarte multe şi în care ne-am distrat. Mi-am facut prieteni noi şi am colaborat la fiecare activitate, a fost foarte amuzant, am glumit şi am lucrat în echipă. Acesta tabără mi-a schimbat percepţia faţă de faună, floră şi relief. Am învăţat să respect natura şi că trebuie protejată pentru binele tuturor. Au fost activităţi foarte frumoase cu jocuri, cu drumeţii şi cu mult sport. Nu am crezut că vom ajunge pe vârful Ţarcu şi că vom mânca la peste 2000 de metri. Îmi este foarte greu să las tabăra în urmă, să îmi iau la revedere de la toţi şi să nu mai facem nimic, dar sper să ţinem legătura şi să mai facem ceva împreună fiindcă tabăra aceasta m-a schimbat mult. ”  – Adrian Breha, paticipant la prima ediţie.

Sesizare cu rol de plângere prealabilă referitoare la constatarea unei contravenții silvice în UP I Raul Lung, OS Teregova

Nr. 38/09.12.2016

Sesizare,

Cu rol de plângere prealabilă

 

Referitoare la constatarea unei contravenții silvice

conform LEGII nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

actualizată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, alte ONG-uri

 

Subsemnații, în calitate de reclamanți/petenți:

  • Asociația Altitudine,
  • Asociația Agent Green,

dorim să reclamăm faptul ca în fondul forestier din perimetrul Ocolului Silvic Teregova, în unitatea de producție UP I Râul Lung, unitatea amenajistică 44B este planificat un parchet forestier deja autorizat (o exploatare), acest lucru constituind contravenție silvică conform LEGII nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice actualizată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016 , care prevede la Art 8 aliniatul (4) – actualizat:

 

(4) Autorizarea spre exploatare a partizilor amplasate în arborete încadrate în tipul I funcţional – TI fără aprobări legale sau în arborete care îndeplinesc condiţiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine conform prevederilor în vigoare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei

 

Vă prezentăm mai jos argumentele pentru care considerăm că Parchetul P299 Muroniu prevăzut pe acel amplasament în UP I Râul Lung, UA 44 B și înregistrat în SUMAL cu nr.1034401 încalcă litera legii. Astfel:

  1. Asociațiile Altitudine și Agent Green au sesizat anterior autorităților responsabile prin adresa comună nr. 23/07.06.2016 (disponibilă în acest link) faptul că parcela 44B laolaltă cu alte parcele adiacente din UP I Râul Lung prezintă caracteristici de pădure virgină /cvasivirgine (conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România.)
  2. Răspunsul nr. 28716/ES/28.09.2016 pe care l-am primit la sesizarea comună din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (comunicat și Regiei Naționale a Pădurilor și Gărzii Forestiere) disponibil în acest link, confirmă faptul că unele parcele printre care și 44B nu au fost parcurse cu lucrări de exploatare a masei lemnoase și precizează faptul că (cităm din răspunsul primit):
  3. ‘Suprafețele din u.a. 42, 43A, 43B, 44A, 44B, 50B si 51C – Tr.1 Ogașul Muronia (82.02 ha) … vor fi incluse într-un studiu de fundamentare așa cum este stabilit prin O.M. 1417/2016.’ Acest text asumat de către Departamentul Păduri din cadrul ministerului confirmă faptul că toate aceste parcele nu au fost exploatate până în momentul de față și prezintă cel puțin din datele actuale disponibile caracteristicile și condițiile de pădure virgină/cvasivirgină.
  4. Avem deci suspiciunea întemeiată că parchetul P299 Muroniu prevăzut anul viitor în UP I Râul Lung, UA 44 B și înregistrat în SUMAL cu nr.1034401 este deja autorizat spre exploatare în arborete care îndeplinesc condiţiile de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine (chiar dacă încadrarea acestor păduri nu a fost confirmată încă printr-un studiu de fundamentare), ceea ce constituie contravenție silvică.

 

În consecință, solicităm de urgență tuturor factorilor responsabili luarea măsurilor legale care se impun în situația data (sistarea exploatării parchetului și efectuarea în prealabil a studiului de fundamentare necesar, asumat de către minister), pentru ca această încălcare a legii care deja a fost comisă prin autorizarea exploatării să nu producă si alte consecințe asupra domeniului public al statului (fondul forestier național) și implicit asupra făptuitorilor.

 

În caz contrar, dacă parchetul va fi exploatat ilegal, ne rezervăm dreptul de a demara demersurile legale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcarea legii.

pv-poiana-inalta-after

Sesizare păduri virgine Poiana Inaltă, OS Teregova

Nr. 37/09.12.2016

Sesizare,

Referitoare la păduri virgine/cvasivirgine din zona Munților Țarcu,

Poiana Înaltă, Pârâul Călina Mare

OS Teregova UP II Râul Alb

 

Către:  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Departamentul Păduri

Garda Forestieră Timișoara,

Garda Forestieră Caraș-Severin,

RNP Romsilva, Direcția Silvică Reșița,

Ocolul Silvic Teregova

Copie: MMAP – Departamentul Arii Naturale Protejate, WWF Romania, alte ONG-uri

 

Stimate doamne, stimați domni,

 

Vă informăm că în perimetrul Munților Țarcu, în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Teregova, UP II Râul Alb, pe versantul nordic al Culmii Poiana Înaltă / Culmea Fulgului, în valea pârâului Călina Mare au fost identificate prin studiul „Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018“), în urma observațiilor de pe teren, satelitare şi a discuţiilor cu reprezentanții Ocolului Silvic Teregova mai multe parcele silvice care îndeplinesc criteriile și indicatorii din O.M. 3397/2012.

Acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prezentat în imaginea următoare acoperă peste 100 ha.

pv-poiana-inalta-after

Imaginea Google Earth cu trupurile de pădure virgină/cvasivirgină este disponibilă la acest link.

 

Pentru acest trup de pădure, detaliem parcelele silvice în tabelul următor:

 

Pădure virgină și cvasivirgină Poiana Înaltă/ Pârâul Călina Mare

 

Parcela( UP II) Pădure virgină Pădure cvasivirgină Observații
84 A da Drum forestier în partea inferioară.
83 A da Drum forestier în partea inferioară.
83 B da Drum forestier în partea inferioară.
82 da 100 % virgină
81 B da Drum forestier în partea inferioară.
76 B da Drum forestier în partea inferioară.
75 B da De verificat
72 C da De verificat

Tabel: situația parcelelor din OS Teregova UP II Râul Alb, Poiana Înaltă, Pârâul Călina Mare

Fotografii din 2010 se pot vedea accesând linkul: https://goo.gl/photos/sgKEWU6itAGZaKqD6

Date fiind cele de mai sus, solicităm conform O.M. 3397/2012, în regim de urgență:

  1. Sistarea imediată a oricăror tăieri sau lucrări silvice în parcelele din tabelul de mai sus.
  2. Investigarea stării parcelelor din tabele privind respectarea criteriilor și indicatorilor din O.M. 3397/2012. Din informațiile de care dispunem, echipa WWF România a efectuat deja studii pentru aceste parcele (nu știm dacă pentru toate cele sesizate de noi) și au fost deja communicate Direcției Silvice, va rugăm deci să le luați în considerare.
  3. Încadrarea parcelelor din tabel în amenajamentul silvic în tipul I funcțional (TI), categoria funcţională „1,5j – păduri virgine“ și „1,5o – păduri cvasivirgine“, după caz, conform O.M. 3397/2012.

Am aprecia ajutorul dvs. constructiv pentru a conserva de urgență acest trup de pădure virgină/cvasivirgină prin includerea în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1417/11.07.2016.

Vă rugăm de asemenea să evitați accesarea/exploatarea acestor parcele chiar dacă au fost prevăzute tăieri conform amenajamentelor în derulare.

 

De asemenea, vă rugăm să ne comunicați rezultatul acestei sesizări în termen legal la adresele de email din antetul documentului (contact@tarcu.ro și office@agentgreen.ro).

Adresă privind aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică

Nr. 34 /30.09.2016

Adresă,

Referitoare la Proiectul de ordin pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică pentru sezonul 2017

 

Către

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Copie: alte ONG-uri, presă

 

Stimate doamne, stimați domni,

 

În legătură cu proiectul de ordin mai sus menţionat, dorim să vă comunicăm următoarele:

 

  1. Suntem de-a dreptul revoltaţi de cinismul care răzbate din acest ordin supus dezbaterii publice. Susţineţi că ‘Derogările nu se acordă dacă există riscul ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ de ordin calitativ sau cantitativ asupra populaţiei care face obiectul derogării.’ dar aprobaţi anual eliminarea unui procent semnificativ (9% la urs şi 12% la lup) din presupusul total al efectivelor speciilor protejate respective de pe cuprinsul ţării. Dorim să vă anunţăm că acest risc pe care îl enunţaţi există şi este maxim, în condiţiile în care în toţi anii anteriori s-au împuscat alte câteva mii de urşi şi lupi cu diverse metode (printre care nădirea), şi cu toate astea în majoritatea cazurilor unde s-au raportat cifre mari pe hârtie nu s-au atins cotele stabilite, cu toate strădaniile vânatorilor. Aceast lucru denotă faptul că numărul de animale raportat de către vânatori pe hârtie nu se regăseşte pe teren, în realitate.
  2. Ştim cu toţii că echipele ministeriale precedente (numite politic) au executat orbeşte în anii anteriori sarcinile primite de la mai marii vânatori ai partidelor ce i-au plantat acolo în funcţii (privind derogările pentru speciile aşa-zis protejate), însă de la noua garnitură de miniştri şi secretari de stat am avea pretenţia să nu vă lăsaţi aburiţi de cifrele aiuritoare prezentate de vânători prin intermediul unor institute/universităţi (chiar şi având avizul Academiei Române, probabil dat în totală necunoştinţă de cauză). Principiul prevenţiei ar trebui să vă îndemne să găsiţi o soluţie să acordaţi derogările doar dacă respectivele carnivore mari produc pagube (după producerea pagubelor şi nu înainte), şi nu pentru a rări anual efectivele speciilor în vederea satisfacerii poftelor vânatoreşti şi a obţinerii de trofee.
  3. Vă rugăm ca de acum înainte să faceţi public studiul anual de fundamentare şi evaluare a efectivelor populaţiilor de carnivore mari invocat pentru stabilirea derogarilor. Totodată explicăm mai jos de ce considerăm că cifrele sunt puternic umflate de către cei care le raportează (şi totodată beneficiarii acestor derogări).
  4. Evaluarea efectivelor de animale se face în cele mai multe cazuri pe baza urmelor observate în teren primăvara. În cazul lupilor care sunt foarte mobili şi pot parcurge chiar şi 100 km pe zi în căutarea/urmărirea prăzii, este foarte probabil ca urmele unui lup/unei haite să fie întâlnite şi raportate în mai multe fonduri de vânătoare alăturate, şi astfel cifrele raportate se multiplică. Practic, cifra totală obţinută însumând rapoartele tuturor fondurilor nu are nici o bază şi este cel mai probabil puternic umflată. Cum altfel ar fi ajuns şacalii şi/sau câinii sălbăticiţi să atace stâne, vite sau chiar animale sălbatice precum mistreţi (sau chiar zimbri, la Armeniş) daca nu prin lipsa lupilor din zonele respective? În privinţa pagubelor produse de lupi, puţinele cazuri izolate raportate nu justifică în nici un fel aprobarea omorârii câtorva sute de indivizi într-un an, ci pot fi adresate punctual în caz de nevoie.
  5. Şi în cazul urşilor considerăm că efectivele sunt umflate. Aceştia deşi preferă să îşi stabilească propriul teritoriu, pot migra în zonele învecinate dacă sunt deranjaţi (sub presiuni antropice) sau în căutarea hranei/prăzii, de asemenea şi prin nădire, putând fi la randul lor raportaţi de mai multe ori (acelaşi exemplar). Câte fonduri de vânătoare compară între ele datele obţinute în teren pentru a identifica exemplarele care migrează, spre a nu fi raportate de mai multe ori? În urma incidentului cu o turmă de oi traznită, în PN Retezat s-au adunat majoritatea urşilor din zonă la un festin, a reuşit cineva să-i numere exact? Oare, n-au venit şi din munţii învecinaţi (Godeanu, Cernei, Vâlcan)? Întrebarea noastră adresată ministerului este unde se pot ascunde 6500 de urşi în România şi pe unde se pot plimba pentru necesităţile speciei, unde găsesc aceştia circa 6500 de bârloguri, când pădurile seculare sunt decimate metodic şi devin treptat grădinărite, iar sute de vehicule motorizate cu ciupercari, ciobani, endurişti (sau şi mai rău: braconieri) zburdă nestingherite pe toate drumurile forestiere şi prin pajisti?
  6. În munţii Almăjului spre exemplu (Berzasca), s-a raportat 5 urşi deşi nu fusese zărită nici urmă, nici la evaluarea respectivă nici în anii precedenţi. Faptul a fost sesizat de către WWF administratorilor fondurilor de vânătoare. Evaluarea efectivelor de animale chiar de cei ce le vânează pentru plăcere/profit nu poate fi o justificare acceptabilă pentru aceste derogări.
  7. Un alt factor care afectează efectivele este fenomenul braconajului (a se vedea cazul ursului monitorizat de WWF braconat în Maramureş, care nu este singular). Braconierii nu au nevoie de derogări, iar exemplarele împuşcate sau prinse în capcane arareori sunt regăsite în vreo statistică oficială.
  8. Ce fel de distrugeri au produs pisicile sălbatice pentru a fi justificată eliminarea a sute de exemplare? Nu pot fi lăsate în pace? Sunt oare pisicile carnivore mari şi periculoase?
  9. În afara cotei de derogari aprobate prin acest ordin, nu suntem de acord cu permisele eliberate pentru împuşcarea caprelor negre (Rupicapra rupicapra). Vi se pare că în munţii noştri sunt prea multe?! Înmulţirea acestora sub protecţie pe teritoriul unor parcuri naţionale ar conduce şi la repopularea prin migrare a altor zone montane (ce nu au statut de parc şi regim de protecţie strictă), dacă nu ar fi decimate sistematic prin permiterea vânării speciei şi braconaj masiv cu tehnologie de ultimă oră. Includerea caprei negre sub protecţie strictă la nivelul întregii ţări este imperativă.
  10. Faptul că în România se perpetuează organizarea de vânători pentru obţinerea unor trofee (ale speciilor strict protejate pe plan european) are cu sigurantă impact negativ, atât de ordin calitativ cât şi cantitativ asupra acestor specii. Ne poate asigura cumva ICAS, Universtatea Transilvania sau Academia Română că acesta nu este şi semnificativ? Un procent cu două zecimale din presupusele efective raportate (şi aşa umflate) este sau nu semnificativ (mai ales când vorbim de doar câteva mii de exemplare, cărora le este redus în mod constant habitatul)??

 

În speranța că doriţi să generaţi o dezbatere reală pe subiect, vă solicităm să trataţi cu toată seriozitatea această problemă a vânării speciilor protejate în cadrul grupului de lucru special constituit şi să afişaţi o maximă transparenţă în privinţa datelor de care dispuneţi şi a deciziilor pe care le veţi considera oportune, bazate pe fapte şi cifre reale.